MAGNETTE, Paul -- Europa Politică

    Paul Magnette este profesor de ştiinţe politice şi director al Institutului pentru Studii Europene din cadrul Universităţii Libere din Bruxelles. A beneficiat de numeroase burse şi invitaţii la unele dintre cele mai prestigioase universităţi din Europa. Este, de asemenea, un autor de referinţă în domeniul ştiinţelor politice. Printre lucrările sale se numără: La citoyenneté, Une histoire de l’ideés de participation civique; Contrôler l’Europe, Pouvoirs et responsabilité dans l’Union Européene; La citoyenneté européenne, Droits, politiques, institutions etc. Paul Magnette s-a remarcat, de asemenea, în calitate de coordonator şi coautor a numeroase lucrări.

 LUTZELER, Paul-Michael -- Europa după Maastricht

    Paul Michael Lützeler, profesor distins cu titlul „Rosa May” în umanistică, predă în cadrul Secţiei Germane a Comitetului de Literatură Comparată şi în cel al Programului de Studii Europene, al cărui director este, la Washington University din St. Louis. A fost visiting professor la Universităţile Indiana, Tübingen, Princeton, Monash şi McMaster. Printre premiile primite se numără Crucea de Merit Austriacă pentru Arte şi Ştiinţe, premiul german Bundesverdienstkreuz şi Premiul de excelenţă al Educaţiei din partea Asociaţiei Americane a Profesorilor de Limbă Germană. Autor a numeroase lucrări, a mai scris articole şi a redactat ediţii despre literatura, cultura şi politica germană şi europeană.

BUSEK, Erhard; MIKULITSCH, Werner 
Uniunea Europeană şi drumul spre Răsărit

    Erhard Busek a fost, între 1991 şi 1995, vicecancelar al Republicii Austria şi conducătorul Partidului Popular Austriac (ÖVP). Între 1989 şi 1994, îndeplineşte funcţia de ministru federal pentru ştiinţă şi cercetare, ulterior fiind ministru federal pentru învăţământ şi cultură. În perioada 2000-2001, este însărcinat guvernamental pentru problemele extinderii europene, iar din iulie 1995, este preşedintele Institutului pentru Spaţiul Dunărean şi Europa Centrală (IDM). Din ianuarie 2002, este coordonatorul special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. A scris numeroase cărţi şi articole de specialitate, dintre care Austria şi Balcanii, Institutul European (Iaşi, 2001).
    Werner Mikulitsch este, din 2000, referentul personal al dr. Busek pentru UE şi problemele extinderii. Între 1996 şi 2000, a condus secţiunea internaţională a Uniunii Industriaşilor din Austria, iar între 1995 şi 1996, secţiunea juridico-politică. A fost membru al secretariatului EFTA din Bruxelles (1992-1995) şi al Camerei pentru Comerţ şi Industrie a Austriei (1987-1992). S-a remarcat în funcţia de şef al referatului Pieţei Comune şi a publicat articole de gen în reviste de specialitate.

DOBRE, Ana-Maria; COMAN, Ramona [coord.]
România şi integrarea europeană

    Autorii textelor incluse în România şi integrarea europeană sînt politologi sau istorici care, confruntaţi cu evoluţiile provocate în sistemul social şi politic românesc de tranziţia spre democraţie şi aderarea la UE, încearcă să prezinte şi să definească noile categorii de instituţii, actori şi politici; ei urmează, cu precădere, două piste: influenţa UE asupra României şi reacţia instituţiilor şi actorilor români faţă de cerinţele Uniunii de adaptare la normele europene. De asemenea, realităţile din prezent sînt raportate şi la perceperea apartenenţei la Europa în istoria culturală şi politică a României.

    Autorii textelor:

• VLAD, Laurenţiu

• HITCHINS, Kleith

• PREDA, Cristian

• IVAN, Ruxandra

• VOINEA, Liviu

• MUNGIU-PIPPIDI, Alina

MAGNETTE, Paul -- Europa, statul şi democraţia. Suveranul îmblînzit.

    Cartea în prezenţa căreia ne aflăm este, înainte de toate, o carte despre suveranitate. Deşi autorul ne vorbeşte pe parcursul celor trei părţi despre construcţia europeană, miza ultimă a demersului său este de a clarifica statutul suveranităţii statelor într-un sistem politic care pare, pe de o parte, să reducă sfera de extindere a suveranităţii membrilor săi, iar pe de altă parte, le conferă acestora noi posibilităţi de a se manifesta pe scena internaţională, pe care nu le-ar avea daca ar acţiona singuri. Aşadar demersul autorului se structurează în jurul întrebării despre mutaţiile pe care le suportă suveranitatea statelor care se văd nevoite, o data cu avansarea construcţiei europene, să cedeze părţi din ce în ce mai importante din competenţele lor. 

coordonator MARTON, Silvia -- Europe in Its Making.

    Majoritatea contribuţiilor publicate în acest volum în limbile engleză şi franceză au fost prezentate în cadrul unui seminar organizat la Colegiul Noua Europă, în noiembrie 2004. Lucrarea propune o analiză interdisciplinară a celor mai recente evoluţii semnificative la nivel european. Contributorii, provenind atât din state membre ale Uniunii, cât şi din state candidate, abordează afacerile europene din perspectiva instituţională, politică şi juridică. Ei analizează percepţiile reciproce dintre statele Uniunii şi candidaţii din fostul bloc comunist, având convingerea că explorarea percepţiilor, diferenţelor şi similitudinilor este esenţială pentru succesul proiectului european. Plecând de la convingerea că Uniunea Europeană este un proces continuu, volumul încearcă să-şi aducă contribuţia la acest subiect amplu printr-o abordare mai imaginativa şi inovatoare, care ar putea reexamina spiritul fondator fără precedent ce a lansat ideea de integrare europeană în anii '50.

KULHACI, Erol -- Natura şi politica partidelor europene. Social democraţia şi criza şomajului

    „Încet, dar sigur, europartidele îşi fac loc în viaţa politică europeană. La mai bine de un deceniu după recunoaşterea lor, prin Tratatul de la Maastricht, drept „partide politice la nivel european”, federaţiile europene de partide beneficiază, de puţin timp, de un statut şi de o finanţare europeană fără precedent, şi asta datorită aplicării Tratatului de la Nisa. Deşi puţin apreciate de marele public, ele constituie o organizaţie reticulară care se preocupă din ce în ce mai mult de stabilirea de contacte între elitele din aceeaşi familie politică de pe tot cuprinsul Europei. Astăzi, federaţiile europene de partide figurează printre aparatele cele mai originale şi mai curioase ale construcţiei europene. Ele rămîn totuşi un mister nu doar pentru ochiul marelui public, ci şi pentru lumea academică. Problema pertinenţei lor se pune chiar în unele cercuri academice.”