 |
Asemenea lui ANOUILH care si-a dat seama ca nu are biografie, dar, citesc, se bucura teribil pentru asta, la fel nici eu nu am biografie, numai ca pe mine acest lucru nici nu ma bucura, dar nici nu ma umple de disperare.
Indiferent cum o luam, m-am nascut în 14 aprilie 1950, la Budapesta, într-o capitala a unei þari est-europene, drept descendent al unei vechi familii, cum se obisnuieste sa se spuna. Conform unui proverb unguresc, daca Pamîntul este palaria lui Dumnezeu, Ungaria e buchetul de flori de pe palarie. Daca am descoperi, deci, ca Pamîntul este într-adevar palaria lui Dumnezeu, am avea, oarecum, cîstig de cauza. Copilaria-mi a coincis cu cîteva acþiuni tragice ale socialismului timpuriu (drept descendenþi, în 17 iunie 1951, am fost si noi deportaþi) - dar, în cazul în care omul supravieþuieste, aceste lucruri abia daca pot afecta o copilarie. Copilaria mea a fost îngrozitoare doar pentru parinþi. Gîndindu-ma la asta, acum si eu stiu ce înseamna sentimentul de groaza.
Anul 1956 este un an important pentru mine, este anul în care mi-am început studiile, daca e sa ma exprim elegant. Începînd din acest an am învaþat si am jucat fotbal. Sînt mîndru ca pentru cea de-a doua îndeletnicire, în jurul vîrstei de 20 de ani, pentru o scurta perioada de timp, am primit chiar si bani (si, desigur, ma mîndresc si ma bucur si pentru faptul ca fratele meu mai mic3, în calitate de membru al selecþionatei naþionale de fotbal, reuseste performanþa golului, în cele mai diferite zone lingvistice - tot atîtea posibilitaþi de traducere!). Mi-a placut foarte mult sa învaþ, descoperind aventura, amarul si beþia învaþaturii la Gimnaziul Piarist.
Exagerînd puþin, tot din dorinþa de aventura am absolvit Facultatea de Matematica din Budapesta, dupa care am lucrat timp de patru ani la un Centru de calcul din capitala
|