Se incearca aici dez-ascunderea si infatisarea unui numar limitat de baze metafizice dintre cele pe care sunt intemeiate fenomene si realitati precum: resemnarea ce ne copleseste adesea cand ne intalnim cu drama aproapelui, sentimentul ispititor al revoltei impotriva dificultatilor care ne intampina uneori pe cararile vietii, modul relationarii noastre cu posibilitatea insotirii divine a fiintei umane, extrapolarea anticipativa in scenariul de ordin mistic al sfarsitului de lume, marturisirea indefinibilei iubiri ce ne arunca in mirajuri imprevizibile. Exercitiul interpretativ este, in acest context, dezvoltat sub semnul sperantei, speranta ca desi interpret si interpretare vor fi stinsi si uitati in fluxul timpului necrutator, cele cateva sensuri spre care s-au coborat aici pentru a le infatisa pret de-o clipa, vor fi mereu re-descoperite si re-infatisate oricat de adanc le va rapi ascunderea.
Marius Cucu
|
)
