Nedispunind de statutul marilor civilizaii mondiale, creaiile culturale romanesti au reclamat adesea omologari decantate pe alte meridiane ale mapamondului, unde etalonul valoric comporta o mai mare rigoare si coerena, iar, pe de alta parte, nu este perturbat de subiectivismele si meschinariile locale. Departe de noi gindul de a proclama infailibilitatea verdictelor venite de dincolo de fruntariile arii, caci si acolo penetreaza uneori impostura, incompetena si reaua-voina, situaie in care se impune, in chip firesc, ignorarea sau abjurarea lor transanta. Pledoaria in favoarea receptivitaii faa de etichetarile straine are evident in vedere doar pe acelea purtind pecetea profesionalismului si a exigenei.
Un domeniu atit de complex, dar si contaminat de susceptibilitai, precum trecutul naional, proiectat adesea pe plan zonal prin spectrul intereselor politice efemere ori inriurit de efuziuni patriotarde, are cu atit mai mult nevoie de confruntari cu unghiuri de vedere detasate de asemenea atitudini tendenioase.
Prin prisma acestor precepte, demersul profesorului american Frederick Kellogg nu poate fi decit salutar, cu atit mai mult cu cit vine din partea unui specialist cu preocupari perseverente pentru istoria romaneasca, domeniu in care si-a exteriorizat disponibilitaile carturaresti prin mai multe publicaii remarcabile prin erudiie si competena interpretativa, prin expuneri nuanate si prin ascuit spirit critic.
Dupa studii intreprinse la reputata Universitate din Stanford si la Universitatea Californiei de Sud, Frederick Kellogg si-a susinut lucrarea de doctorat la Universitatea Indiana, in anul 1969. Si-a inceput activitatea profesionala la Universitatea de Stat Boise, in calitate de Instructor (1962-1964), urcind apoi la treptele de Assistant Professor (1964-1965) si Associate Professor (1966-1967), dupa un scurt interstiiu ca Visiting Assistant Professor la Universitatea din Idaho, in 1965. Acelasi cursus honorum ca la Boise - Instructor (1967-1968), Assistant Professor (1969-1971) si Associate Professor (cu incepere din 1971) -, parcurge ulterior la Universitatea Arizona din Tucson, unde funcioneaza si in prezent, fiind stabilit in orasul amintit din statul Arizona, in partea de sud a Statelor Unite.
Profesorul Frederick Kellogg a manifestat de mult timp un interes special pentru istoria romaneasca, roadele acestor preocupari materializindu-se intr-o suita de comunicari susinute la manifestari stiinifice din Statele Unite, Romania si din alte ari, ca si prin mai multe lucrari abordind teme de istoriografie si de istorie moderna.
De un interes special s-a bucurat sinteza sa din anul 1990, in care survoleaza evoluia scrisului istoric romanesc (A History of Romanian Historical Writing, Bakersfield, Ca.), receptata pozitiv atit in Statele Unite, cit si in mai multe ari europene, prin condeiul avizat al unor reputai specialisti (Dennis Deletant, Harald Heppner, George Jewsbury, Athanassios Karathanassis, Paul Michelson, Alexandru-Florin Platon, Vladen N. Vinogradov etc.), care au remarcat nu numai oportunitatea tratarii subiectului, ci si documentaia sa riguroasa, precum si echilibrul si limpezimea analizei. Aceste valene ale volumului au justificat traducerea sa in limba romana (O istorie a istoriografiei romane), asigurata de catre Laura Carmen Cuitaru, si publicarea in Editura Institutului European din Iasi, sase ani dupa apariia sintezei in SUA. Calitatea versiunii romanesti a lucrarii, subliniata, de asemenea, de mai muli recenzeni, a condus la rapida sa epuizare din rafturile librariilor.
Potrivit marturie autorului, opiunea pentru tematica respectiva s-a datorat dorinei de a percepe rolul deinut de poporul roman pe scena involburata a Europei de Sud-Est, iar, pe de alta parte, de a inlesni cercetatorilor din mediul lingvistic anglofon constientizarea bogaiei culturale romanesti si, totodata, de a oferi (Prefaa, la O istorie�, p. 13). Pe de alta parte, profesorul de la Universitatea din Arizona a incercat sa suplineasca lipsa unei expuneri globale asupra istoriografiei romanesti, fara a ignora textele ce ii prospectau anumite secvene cronologice sau tematice. In cuvintul introductiv la volum, Al. Zub, chiar daca ii notifica limitele inerente si imposibilitatea de a epuiza si aprofunda toate aspectele prioritare, conchidea ca textul confratelui american romanesc si (Un romanist american, in O istorie�, p. 11).
|
)
