Am pornit de acolo unde William Empson, intr-un discurs fenomenologic mai intai, psihoanalitico-freudian, mai in urma, s-a oprit neajutorat la al saptelea tip de ambiguitate, atunci cand Pandora isi deschide cutia. Printr-un demers nomothetico-bleulerian mai intai si clinico-psihiatric mai in urma, eu am dus mai departe povestea ambiguitatii, redenumita acum "ambivalenta" prin raportare la tulburarile de personalitate de pe axa II si respectiv axa III; "(schizo)ambivalenta" prin raportare la tulburarile de personalitate de pe axa I si la consumul de substante; "schizoambivalenta" prin raportare la tulburarile de personalitate de pe axa I si la suicid.
|
)
