|
|
Metodele in sociologie. Observatia
|
|
|
|
Autor |
PERETZ, Henri
|
|
| Colectie |
Universitaria |
|
| Domeniu |
Sociologie |
|
| Traducere de |
GAVRILUTA, Cristina |
|
| Prefata de |
GAVRILUTA, Cristina |
|
| Aparut |
01/2003 |
|
| Nr. pagini |
152 |
|
| Format |
1/16 (61x86) |
|
| ISBN/ISSN |
973-611-224-1 |
|
|
Titlu epuizat
|
|
|
Din cuprins:
- Observatia si munca de teren;
- Inceputurile antropologiei;
- Observatia clandestina in mediile inchise;
- Redactarea notelor de observatie.
|
„Observatia directa impune o relatie sociala cu mediul studiat; aceasta relatie este adesea centripeta, deoarece observatorul trebuie sa se adapteze la o lume sociala pe care vrea sa o studieze si in care se straduieste sa-si gaseasca un loc (…). Tensiunea intre necesitatea de a se implica intr-un mediu pentru a cunoaste toate aspectele si detasarea necesara pentru a analiza functionarea acestora a fost sistematizata de Buford Junker sub forma unei distinctii intre patru roluri, dupa gradul de participare la situatia studiata” : 1. participare totala; 2. participantul observator; 3. observatorul participant; 4. simplu observator.
Vom mai gasi in cuprinsul lucrarii Metodele in sociologie. Observatia un intreg indrumar prin care putem sa deslusim mai bine aspectele tehnice ale observatiei. Ghidul de observatie, tehnicile de culegere a datelor, modalitatile de redactare si interpretare alaturi de exemple elocvente in aceasta directie, constituie un adevarat model teoretic si practic pus la indemina studentilor, profesorilor si „lucratorilor” in domeniul socio-uman.
Un aspect tratat cu deosebita atentie este momentul implicarii observatorului in mediul de studiat si interactiunile cu subiectii sai. Este, poate, problema cea mai delicata, deoarece reflecta dualitatea conditiei observatorului fata de un mediu caruia nu-i apartine si fata de care nutreste „un amestec de curiozitate intelectuala si scrupule morale”. Din aceasta perspectiva, o importanta deosebita o capata relatia dintre observat si observator, dintre un „eu” si „Celalalt”, relatie ce dorim a o dezvolta in cele ce urmeaza.
Indiferent care este punctul de pornire intr-o cercetare, revenim aproape de fiecare data la problema Celuilalt. Complexitatea sau poate ca tocmai simplitatea vietii personale sau sociale a condus la scrierea multor pagini care inccearca sa fixeze in concepte si teorii, sa explice si sa faca lumina in ceea ce priveste relatia noastra cu Celalalt. Faptul acesta este cu atit mai evident in cazul sociologiei. Aici, gratie metodelor si tehnicilor utilizate, ne aflam in situatia de a-l cerceta pe Celalalt nu numai de pe pozitii teoretice si speculative, ci si practice.
|
|
|
|
|
|