 |
Cine a fost Henri Bergson? S-a născut la Paris, în 18 octombrie 1859. Tatăl - muzician polonez, mama - englezoaică (Anglia a și fost pcnini filosof un fel de a doua patrie). Israeliți amîndoi, părinții au fost suflete profund religioase, spun biografii. Henri însă a copilărit departe de ei, fiind lăsat în internatul liceului Condorcet. Profesorul său de filosofie, format la școala lui Victor Cousin, nu i-a modelat gîhdirea, după cum ne-am fi așteptat poate. Henri a fost atras mai curînd de științe, a și urmat clasa de matematici elementare iar în 1877 a luat premiul întîi la concursul general de matematică, Admiterea la Școala Noimală Superioară din strada d'Ulm o dă însă Ia secția Litere, unde reușește al treilea, în 1878. Acolo îi cunoaște pe Durkheim și Jaurits. Tot aici e numit elev bibliotecar și filosoful de peste ani petrece ceasuri îndelungate în sanctuarul tăcut al cărților. A fost elevul lui d'OUd-Lapivne și al lui E. Boutroux, cel din urmă predîndu-1 pe Kant, filosof fată de care tînărul manifesta de timpuriu o aversiune nedezmințită peste ani. De altminteri, colegii îl și pore¬cliseră anti-kantianul, și așa a rămas pînă-n ultima clipă. Era în schimb interesat de tilosofia științei și îl admira pe Spencer datorită caracterului concret al doctrinei sale. Se poate afirma așadar, alături de H. Gouhier, că mintea tînărului filosof s-a format Jn acel moment al istoriei în care ivirea noilor științe pozitive ale vieții impunea repunerea filosofiei pe alte
In 1881 a fost numit în primul său post: profesor de filosofie la liceul de băieți din Angers. în paralel, pivda și ore de literatură la școala superioară de le te din oraș. în septembrie 1883 a fost mutat la liceul Blaise Pascal din Clermont-Ferrand. Acolo. în Auvergne, a petrecut Bergson cinci dintre cei mai fericiți ani ai săi. Profitînd la maximum de „retragerea provincialăa zăbovit îndelung asupra temeiurilor concepțiilor sale filosofice. Strălucita sa ivputație face ca în 1884 să fie invitat să (ină o serie de prelegeri care ulterior se vor concretiza în cunoscuta scriere Rîsul; încearcă aici o schiță de estetică a caricaturii, mărtwisind o nețărmurită încredere în Jovialitatea care, uneori, poale fi un instrument extrem de stimulant" Li plus, primește la aceeași Universitate și un curs de Litere. împreună cu unul dintre colegii săi, face experiențe cu subiecți hipnotizați. Aproape zilnic, află răgaz și pentru practicaiea sporturilor favorite: scrima și echitația. în ciuda unei timidități extreme, a unei pudori ce împrumuta adesea masca curteniei glaciale ori a celui mai pur umor englezesc, Bergson face, din cînd în cînd, și dovada unei sensibilități extrem de fragile
|