Cea mai ampla incercare filosofica a vremurilor moderne, hegelianismul, a urmat tocmai aceasta cale directa (sau pozitiva) : prin reconcilierea cunoasterii cu crcdinta, a spiritului cu formele culturale in care s-a intrupat, prin rcduccrea contingentei la necesitatea logica a aparitiei lor, s-a constituit intr-o pseudo-gnoza rationalista si totalitara. Pretul platit a fost Transcendenta insasi, carc a disparut si s-a cufundat tot mai adinc in nedeterminatul formelor ci imanente, derivate din cel mai sistematic si mai orizontal necesitarism.
- A trebuit sa refuzam calca directa si, desigur, nu ne-am inchipuit niciodata ca am putea dovedi in chip deductiv adevarul simbolismului religios. Din contra, credem ca este neccsara mentinerea unui hiatus, omeneste vorbind de nedepasit, intre inteligenta si simboluri (analog celui care separa subiectul cunoscator de obiectele cunoscute in chip natural ori prin revelatie) ; caci numai acceptind accasta distanta, intelectul realizeaza pe deplin adevarul propriei naturi : inteligenta este relatie si nu accede la identitatea sa decit prin intermediul consimtitei hirotonisiri la alteritatea fiintei ; ea nu integreaza" decit cele carora li se supune. A determina inteligenta filosofica sa consimta in mod speculativ la supunere inseamna, pentru noi, convertirea ei la simbol, accsta fiind, de altfel, si scopul lucrarii criza simbolismului religios . Pentru realizarea demersului accstuia nu vedem o alta solutie in afara a ceea ce numim calca indirccta sau negativa.
|