|
|
|
Din cuprins:
◊ Aspectele energetice ale parteneriatelor cu UE: TACIS; Acordul de Parteneriat si Cooperare; Cele patru spatii comune; Dimensiunea Nordica;
◊ Geopolitica ruseasca moderna si politica externa a lui Vladimir Putin;
◊ Conceptul rusesc de politica externa prin prisma "armei energetice": CSI vs UE;
◊ Resurse si debuseuri energetice in Rusia;
◊ Razboiul resurselor;
◊ Energie si cariera politica in Rusia;
◊ Constructia politicii europene in domeniul energiei: modele posibile;
◊ Dependenta de Rusia: realitate sau fictiune mediatica;
◊ Viitorul politicii energetice si optiuni independente de Rusia
|
Uniunea Europeana si Federatia Rusa sunt actori internationali de importanta majora care au constituit obiectul a numeroase articole, studii si carti. Insa relatia speciala dezvoltata de cei doi parteneri, si in special dimensiunea sa energetica, a ramas intr-un con de umbra. Lucrarea de fata exploreaza problemele dialogului energetic ruso-european si deopotriva problema energiei in UE si Romania . Importanta acestui domeniu, dar mai ales modul in care Uniunea Europeana isi construieste relatia energetica - atat la nivel de state membre, cat si la nivel supranational - face necesara privirea in detaliu a aspectelor ce constituie relatia. Studiind politica externa a Federatiei Ruse, dialogul diplomatic al acesteia cu Uniunea Euro-peana, situatia energetica in Rusia, dar si in spatiul fost sovietic, analizand modul concret in care arena nationala si cea supranationala isi impart responsabilitatile in materie de politica energetica in cadrul UE, dar privind atent si chestiunea dependentei energetice fata de Rusia, aceasta lucrare ofera o privire detaliata asupra felului in care aspectul energetic conditioneaza evolutia relatiilor dintre UE si Rusia.
Asa cum este demonstrat in aceasta carte, Rusia foloseste problema energetica ca pe un bat si un morcov cu care poate pe de o parte sa isi ameninte fostele sale colonii imperiale cand acestea arata semne de independenta, dar si sa le recompenseze atunci cand urmeaza politica aprobata de Moscova. Kremlinul a folosit in mod inteligent unealta oferita de dependenta europeana de energia sa pentru a slabi unitatea UE si a NATO. Intre decidentii politici si celelalte elite din Europa de Vest (cu care parteneriatul energetic a fost lansat in perioada sovietica), Rusia a mentinut imaginea unui furnizor de incredere, facind aceste tari sa respinga denunturile din partea Ucrainei, Poloniei si a statelor Baltice ca partener �nesigur�. Mai mult, intrucat statele europene insele au interes in a mentine o relatie stabila cu Rusia, acestea sunt mult mai putin inclinate in a lua pozitii de politica externa care contravin intereselor rusesti, ca de exemplu, in ceea ce priveste includerea Ucrainei in cadrul NATO sau in ceea ce priveste drepturile omului in Caucaz.
Probabil cel mai puternic aspect al cartii cercetatoarei Paula Ganga se regaseste in analiza comparata a perspectivei statelor din �vechea� si �noua� Europa. Statele est europene sunt cele mai vehemente in promovarea necesitatii de a diversifica nevoile energetice europene intrucat ele cunosc din proprie experienta faptul ca Rusia este capabila sa opreasca fluxul energetic asa cum a facut in 2003 cu Letonia, in 2006 cu Lituania, in 2008 cu Cehia. Desi nu a fost mediatizat in presa internationala, rolul Romaniei a fost crucial in constientizarea agendei rusesti si in crearea opozitiei fata de obiectivele Moscovei. Din nefericire, nici una dintre taierile strategice a gazelor naturale nu a creat o reactie suficient de viguroasa din partea Europei. In pofida utilizarii in mod repetat a energiei ca o arma de catre Kremlin, liderii din capitalele vest-europene continua sa repete mantra sigurantei resurselor rusesti.
|
|
|
|
|
|
)
