Cartea de fata cuprinde editorialele publicate de autor in cotidianul Ziua de Iasi, in intervalul noiembrie 2008 - ianuarie 2010. Nicu Gavriluta observa foarte bine cum in peisajul comun si aparent insignifiant al vietii noastre cotidiene irump forme derivate (ca sa nu spun decazute) ale sacrului. Se impun fantasme si simbolisme noi, unele chiar stranii, legate de acele sarbatori laice care angajeaza omul mai ales in "saturnalii" domestice, spectacole si petreceri in piata, shopping pana la epuizare si show-uri pe ritmuri pop, cadouri swarovski si un vacarm popular organizat pana in cele mai mici detalii. Se adauga acestui peisaj prezenta unor idoli de o saptamana si a unor vip-uri de o noapte, "craciunite sexy", profeti de mahala, lideri aparuti oarecum din neant si vizionari ieftini ai balamucului general.
Exista in continuare o foame uriasa de ocult si fantastic, o nevoie elementara de a seduce si de a fi sedus, forme noi ale fricii colective, spaime ce nasc placeri ascunse, ritualuri laice ivite in spatiul unei istorii deschise si cosmopolite.
Mai mult decat atat, exista astazi destule forme ale prostiei, unele din ele acceptate ca absolut normale si aduse treptat in stadii aproape institutionalizate. La acestea din urma autorul se opreste destul de mult, din motive cât se poate de serioase, O tipologie a prostiei colective, in lumea de astazi, devine astfel posibila si, probabil, utila, in masura in care mai putem crede intr-o terapeutica sociala a ei.
Insa toate acestea, cum am incercat sa spun mai sus, reprezinta pentru autorul cartii simptome ale unei patologii care se cere bine descrisa. De altfel, cartea de fata se subintituleaza Sociologia patologiilor cotidiene. Mai mult chiar, fiecare din cele 4 sectiuni in care este delimitata are in vedere o specie distincta de patologie cotidiana: patologia vietii politice, cea a sacrului, patologia vietii religioase si cea sociala ca atare.
Concluzia este una singura: " mama prostilor e mereu gravida "!
Stefan Afloroaei
|
)
