Numele lui Douglas Kellner este frecvent citat printre teoreticienii critici care s-au aplecat, staruitor si convingator, asupra fenomenului mediatic. Iar aceasta (cum ne previne, cu excesiva modestie, autorul), pusa acum la indemina cititorului roman, se vrea o analiza serioasa, cercetind conditiile si provocarile contemporaneitatii. Cultura - crede D. Kellner (si o afirma raspicat!) - nu a fost niciodata mai importanta. Iar cultura media, ca fenomen relativ recent, conduce la timpului liber, impregnind si dominind cotidianul, modelindu-l prin centralitatea consumului televizual. Iata de ce producerea si receptarea textelor culturale si, indeosebi, analiza lor cu instrumentar critic devin imperative in contextul bombardamentului mediatic la care sintem supusi. Doar asa, crede - indreptatit - autorul, vom intelege cultura si textura societala, sensul si efectele veritabilei bai mediatice, fara a ignora tectonica politica. Si fara a uita ca aceasta (v. p.8) nu poate fi scoasa din rama determinismului tehnologic dupa cum nu se poate lepada, intr-o lume interconectata, de sentimentul responsabilitatii la scara planetara.
Ceea ce-si propune Douglas Kellner, recunoscind puterea mediatica, este tocmai necesara in domeniul criticii media (ca ). Inventariind reactiile teoretice, recunoscind febrilitatea concurentiala, chiar excomunicatorie a teoriilor rivale, autorul purcede la o analiza nemiloasa a imagisticii culturale, indeosebi a american, survolind un univers binar. Evaluarea si manipularea merg mina in mina pe acest teren . Iar lectura efectelor de manipulare il obliga la cercetarea cu ochi sociologic a problemelor si latentelor lumii contemporane (cu a sa supradoza de infotainment) pentru a descifra identitatea consumatorista in valmasagul schimbarilor si conflictelor care agita scena epocii noastre.
|
)
