|
|
Se distribuie gratuit conform contractului.
NU ESTE DESTINATA COMERCIALIZARII
|
Din cuprins:
◊ Humanitas Romana. De la cercul Scipionilor la Terentius
◊ Optiuni epistemice in primele secole crestine
◊ Cateva surse ale imaginarului zoomorf in vechea cultura romaneasca si "disidenta" lui Dimitrie Cantemir fata de ele
◊ Realitate si realitate ultima
◊ Interogatii metodologice si etice privind studiul fenomenelor migrationiste din perspectiva educationala
◊ Implicatii ale cunoasterii in studiul tulburarilor de personalitate
◊ Problema suveranitatii intre filosofie politica, drept international, istorie si relatii internationale. O schita de abordare interdisciplinara
◊ Securitate Umana - o lectura normativa a globalizarii
◊ Filosofia informatiei si societatea cunoasterii
◊ Ontic si epistemic in formalizarea multimilor fuzzy: aspecte prezentate, interpretate si comentate in teoriile D. Dubois & H. Prade
◊ Tematica modelelor stiintifice in filosofia stiintei
◊ Filosofia spatiului public romanesc contemporan: o abordare comunicationala
◊ Recunoastere si apartenenta. Comunitati fragmentate in secolul al XXIlea
◊ Fenomenologia si stiinta cognitiva a intersubiectivitatii intrupate si afective
◊ Imigratia si drepturile omului. O abordare epistemologica
◊ Hermeneutica si violenta. In marginea unui tablou de Mark
◊ Note marginale si o concluzie in fata unei posibile hermeneutici a raului
|
Titlul acestui volum poate isca nedumeriri: cum se poate pune laolalta o disciplina venerabila, filosofia, si o sintagma recenta, din campul studiilor sociale, societatea cunoasterii? Care este sensul conjunctiei "si" folosite in titlul volumului, cea care uneste doua arii neglijand falia dintre ele? Negresit, exercitiul de clarificare a titlului este complicat de circumstante: suntem cu totii copiii prezentului, ai unei modernitati ce observa mai degraba discontinuitatile. Trebuie insa spus ca filosofia, preocupare fondatoare a spatiului cultural european, insemna originar incercare de intelegere a lumii si a sinelui, incluzand astfel ceea ce noi astazi numim "stiinte", iar acest ideal regal al filosofiei subsuma o intelegere a socialului. Din aceasta perspectiva, societatea cunoasterii este idealul social realizabil hic et nunc. Desigur, stejarul se recunoaste mai greu in ghinda ce l-a zamislit, insa aceasta nu inseamna ca juxtapunerea nu este posibila. Volumul se poate pozitiona rezonabil pe piata, oferind materie de meditatie in campul filosofiei si al disciplinelor socio-umane.
Ruxandra Ivan ne ofera o abordare multidisciplinara a conceptului de suveranitate, in timp ce Bogdan Stefanachi discuta despre securitatea personala, in contextul globalizarii. Horia Costin Chiriac coreleaza filosofia informatiei cu societatea cunoasterii, iar Mihaela Costin, D. Dubois si H. Prade discuta despre ontic si epistemic in formalizarea multimilor fuzzy. Richard David-Rus observa situatia modelelor stiintifice in filosofia stiintei, in vreme ce Cristina Cartita-Buzoianu contempla spatiul public romanesc din perspectiva comunicationala. Ana Pantea priveste comunitatile fragmentate ale secolului al XXI-lea, iar Attila Szigeti interogheaza intersubiectivitatea intrupata din multiple perspective.
Contributori:
Simion Belea; Horia-Costin Chiriac; Cristina Cirtita-Buzoianu; Adrian Costache; Bogdan Cretu; Richard David-Rus; Didier Dubois; Iulian-Gabriel Hrusca; Ruxandra Ivan; Ana Pantea; Nicoleta Laura Popa; Henri Prade; Attila Szigeti; Bogdan Stefanachi.
|
|
|
|
)
