|
|
|
Din cuprins:
- Textele fundamentale;
- Structura actiunii;
- Constructia unei lumi;
- Timpul povestit;
- Povestirea ca transformare;
- Modelele retorice ale intrigii;
- Textul narativ ca stiinta a combinatiilor;
- Nararea;
- Scopurile naratiunii.
|
Dupa ce mentioneaza in treacat titlurile fundamentale din domeniul analizei povestirii, lucrarea de fata face o prezentare metodica a notiunilor cheie din naratologie. Cum aceasta disciplina analizeaza povestirea prin mijlocirea unor modele teoretice, notiunile care vor intra in discutie provin din modele diferite - la acestea trimite Bibliografia de la sfirsit.
Termenii cheie in cauza au adesea o istorie destul de indepartata in timp. Apelul la origini ne va permite sa pastram legatura intre analiza moderna si radacinile sale retorice.
Notiunile fundamentale din analiza povestirii sint ilustrate cu destule exemple, pe care le-am numerotat pentru a facilita eventuala lor reluare in interpretari ulterioare. Indicele de materii ofera cititorului posibilitatea de a gasi imediat definitiile indispensabile - fiecare definitie este, de altfel, obiectul unei analize care trebuie citita separat. Totodata, cele douazeci de sectiuni scot in evidenta articularea complexa a instrumentelor de analiza, care ar risca sa para izolate intr-un dictionar. Structura liniara la care ne-am oprit credem ca faciliteaza elaborarea progresiva a unei definitii a povestirii, ca si insusirea nemecanica a definitiilor in discutie.
*
Naratologia, o disciplina cu radacini adinci dar cu un profil care abia in anii din urma incepe a se contura, sufera de o formidabila indecizie terminologica. Traducatorul a preferat sa nu intervina si sa o destrame, ba chiar nu s-a sfiit sa o multiplice suprapunind confuziei terminologice franceze pe aceea engleza, rusa, germana sau romana. O eventuala unificare, care de altminteri nu-i nici in spiritul originalului, este aminata sine die, deocamdata.
La Bibliografia autorului traducatorul si-a permis totusi sa intervina, in principal din doua motive: a) s-a considerat imperativa repararea unor omisiuni importante, de exemplu din spatiul rus si anglo-saxon; b) s-a considerat utila aducerea in atentie a unor contributii romanesti. Indicatiile din text trimit la versurile romanesti in cazul in care ele au putut fi reperate.
In fine, traducatorul si-a permis sa corecteze tacit cele citeva erori de informatie din textul original.
|
|
|
|
|
|
)
