Consecintele diferite pentru statele europene de pe urma marii conflagratii, ca si stadiul inegal de dezvoltare a popoarelor, au facut ca insesi conceperea, adoptarea sau aplicarea modelelor sa aiba teluri diferentiate. In timp ce majoritatea tarilor au tins spre un ideal constructiv prin excelenta, cultural si civilizator prin esenta, productiv prin scop, in care sens au accentuat laturile modernizatoare ale structurilor si suprastructurilor, ca si vointa de extindere a principiului colaborarii bilaterale, zonale, continentale si mondiale, statele revansarde au abatut atributele muncii, mai cu seama dupa victoria nazismului in Germania, de la telurile de progres spre pregatirea unei catastrofe mult mai ihspaimintatoare decit a fost primul razboi mondial.
Din nevoia aplicarii de modele s-a nascut datoria de a le cunoaste importanta deosebita atit sub raportul intelegerii capacitatii de gindire a enuntiatorilor si a aparatorilor lor, cit si pentru a le stabili eficienta in relatie cu realitatile economico- sociale intr-o zona sau alta. Procesul cunoasterii lor trebuie raportat neaparat la perspectiva economiei umbrita de urmarile primei mari conflagratii, consecinte care, in opinia unor contemporani, au avertizat nu numai asupra declinului Occidentului, ci si al intregii Europe, adincite apoi, dupa numai un deceniu de refacere si de dezvoltare, de efectele crizei din perioada interbelica, a aniilor 1929-1933, si de intunecata perioada a celui de-al doilea razboi mondial.
Asemenea fapte, ca si altele de importanta geopolitica locala sau regionala, au complicat considerabil raspunsurile la intrebarile puse de societatea omeneasca. Complexitatea extrem de subtila si adesea greu de descifrat a realitatilor economice, continua miscare intr-un sens sau altul, ceea cc implica folosirea unor instrumente specifice pentru patrunderea mecanismului fluctuatiilor in raport dc analiza conjuncturilor, au venit sa se adauge sinuosului traseu de cunoastere si de adoptare a modelelor.
Dar ce reprezinta un model? Sub incidenta lingvistica, modelul constituie, pe de o parte, ceea ce poate, prin valoare sau calitati, servi ca orientare in raport de reproduceri sau de imitatii, motiv pentru care are si sinonimul de tipar, dupa care se realizeaza obiecte identice, pe de alta, un sistem teoretic sau material cu ajutorul caruia se pot studia indirect proprietatile si transformarile altui sistem, mai complex, cu care primul sistem prezinta o analogie. Cu aceste explicatii, modelul, ca produs al felului de a intreprinde investigatia asupra realitatilor complexe, a fost retinut in cultura europeana ca procedeu ce aduce o simplificare, dar una in esential, in studierea mijlocita a altui sistem mai complex, inaccesibil direct; el, modelul, trebuie sa opereze in chiar procesul de investigatie, riscind sa nu fie obtinut fara o noua simplificare (care intr-o privinta ar putea fi inteleasa ca un model al modelului) si nu va fi obtinut... fara o structura specifica modelului ce urmeaza a fi pus in joc"
|
)
