Exilat in Komi apare in numele unei rasuni pe care o consider suprema: popoarele trebuie sa priveasca nu numai in viilor, ei si In trecutul lor, oricum ar fi el, bun sau rau si sa-si cladeasca viitorul facind cu injelcpciunc uz de experienta trecutului lor. Exemplul cel mai bun ni-l ofera Japonia si R.F. Germania, invinse in cel de al doilea razboi mondial, dar care ocupa in prezent locul 2 si respectiv 3 in ierarhia dezvoltarii economice si sociale mondiale, aceasta deoarece au tras invataminte corecte din trecut.
Popoarele sint ca si oamenii. Unul c bun, de treaba, harnic, serios si nu doreste dccit sa fie lasat in pace ca sa-si vada de treburile lui. Altul c artagos, dispus mereu sa se ccrtc si sa se bata daca nu i sc da dreptate, conform conceptiei sale. Altul nu-si gaseste liniste pina nu fura macar un mar din livada vecinului. Altul e ros de grandoare, de acea nejustificata mindric launtrica carc-l face sa sc creada mai destept dccit toti ceilalti si carc-l determina sa treaca peste interesele tuturor spre a si le satisface in mod maximal numai pe ale sale. Altul sc simte chemat de providenta sa-i «ocroteasca» pe cei din jur, fiind convins de menirea sa de «ocrotitor». A/i te intrebi uimit: i-au trebuit lui Napoleon intinderile pustii si gerurile Rusiei? Nu avea acasa la cl toate ccle de care avea nevoie poporul francez? Si Hitler nu putea sa-si «fericeasca» poporul fara sa-l purifice si fara regiunea Sudcta, parte din Polonia si toate celelalte teritorii 1ocupate? Nu i-a fost suficient razboiul cu Anglia, protejata Amcricii, i-a fost necesar in paralel si razboiul cu URSS? Iar lui Stalin nu-i erau suficiente imensele sale intinderi din de Europa pina la Pacific? N-ar fi putut fi poporul sovietic fericit fara jumatate de Polonie, fara tarile Baltice, Basarabia etc? Nu este tara cu care sa sc fi marginit Uniumca Sovietica de la carc dupa cel de al doilea razboi mondial, sa nu fi ciupit macar ceva teritoriu. Si carc este ilc binele pe carc i l-au adus, acestei atit de dotate de natura tari, Katynul, Kolima, Magadan il etc., etc., etc.?
Cum apar toate accstca si citc alte asemenea lor, in mintea unui om civilizat si-n constiinta Popoarelor civilizate? Cum recomanda un asemenea setos expansionism pe poporul respectiv in fata lumii intregi si cc bine ii aduce?
Ceea cc a avut loc In Europa de est inccpind cu anii din urma ai deceniului opt si pina in prezent, este in fond cfcclul natural pe termen lung al politicii imperiale a Uniunii Sovietico, iar faptul ca accst imperiu s-a descompus din interior este dovada cca mai buna ca ratiunea si constiinta umana, carc evolueaza si ele in timp, nu pot raminc incatusate in dogme si tipare vechi, in primul rind politice. Fundalul acestor mutatii raminc legica sete de libertate!
Cum dc tari mici ca Lichtcnstcin, Luxemburg, Belgia, Olanda, Elvetia pot asigura populatiilor lor o viata frumoasa si civilizata si nu au nevoie dc teritorii mai mari si cum dc vecinii lor, mult mai puternici, stiindu-lc in neputinta dc a sc apara, Ic lasa in pace si au cu ele relatii din cele mai cordiale? Dc cc nici germanii si nici francczii si italienii din Elvetia nu doresc sa sc uneasca cu fratii lor dc singe dc peste granita si nici acestia din urma nu se gindcsc la asa ceva
|
)
