Ce este arta? Toti avem impresia ca stim despre ce vorbim cind ne referim la anumite obiecte de arta, la o istorie a artei, la propriul nostru gust estetic care, in ciuda diverselor dispute si judecati, pare sa fie un criteriu determinant pentru a numi aceste obiecte. Apare totusi o ambiguitate din cauza etimologiei grecesti si latine: technc, ars trimit la productia tehnica (capitol 1).
Incepind din Antichitate, opozitia dintre materia sensibila si continutul inteligibil (Ideea, Natura) apare drept o caracteristica a operei, astfel incit discursurile asupra artei au incercat sa impuna reguli artistilor, fixind norme care permit sa se reprezinte aceste continuturi stabilite de gindire.
Artistul este acela care da viata si forma unor idealuri: astfel, Rubens sau Poussin exprima in operele lor eruditia, intelepciunea si perfectiunea. Totusi, daca aceste idei permit intelegerea unor teorii asupra artei, rolul lor pare mai improbabil in creatie, proprie geniului, si care ramine fundamental misterioasa. Pe masura ce se afirma autonomia artistului, operele se elibereaza de toate constringerile reprezentarii, pina la arta non-figurativa pe care o rezuma numele lui Kandinsky, Duchamp, Picasso si al atitor altora.
Termenul estetic, care defineste plecind de la senzatie un discurs asupra frumosului, nu apare decit in secolul al XVIII-lea. Intemeierea acestei discipline, inteleasa ca stiinta a frumosului, delimiteaza un spatiu teoretic in care pot sa-si vorbeasca, sa se inteleaga, dar sa se si infrunte cei care vor sa discute despre arta. Ca simpli amatori, astazi putem judeca o creatie artistica acordind incredere istoricilor si criticilor de arta, discursurilor stiintelor umane sau sustinatorilor modei (capitol 7)?
In fine, fata de neintelegerea, mutismul sau deruta pe care o suscita expresia artistica a timpurilor moderne (capitol 8), trebuie sa concluzionam ca s-a sfirsit cu discursul asupra artei? Daca filosofia, incepind de la Platon (capitol 1) pina in zilele noastre (capitol 9), nu a ramas niciodata straina artei de-a lungul istoriei sale, ea va fi fara indoiala de un mare ajutor pentru a patrunde acel insondabil mister al operei (capitolele 2 si 3), al creatiei (capitol 4) si al judecatii gustului (capitolele 5 si 6).
|
)
