|
|
Din cuprins:
- Experiente de invatare;
- Despre istoria unei idei reformatoare in domeniul pedagogiei;
- Tezele invatarii autodirijate;
- Invatarea autodirijata in actiunea de predare-invatare;
- Consilierea pentru invatare;
- Reforma sau schimbarea paradigmelor?
|
O traducere din literatura germana destinata cunoasterii a preocuparilor din domeniul stiintelor educatiei se impunea. Cerinta are mai multe ratiuni: se cerea implinita dorinta inaintasilor de a nu intrerupe legatura cu marile scoli si culturi ale lumii si ar fi nedrept sa pierdem poate cel mai bun context de realizare a unei punti peste ani intre elementele definitorii ale invatamintului din cele doua tari. Consideram totodata ca avem datoria pastrarii dreptei masuri intre sursele de formare a generatiilor, prin racordarea lor la ceea ce reprezinta istoria, prezentul si viitorul Europei; suntem raspunzatori de nivelul cunoasterii reciproce realizate in fiecare moment intre profesorii si studentii universitatilor pe care le slujim; avem a da seama de competentele de interrelationare formate viitorilor educatori. Acestea sint citeva dintre argumentele care si-au gasit repede rezonanta la colegii nostri din cadrul IIZ/DVV si, mai apoi, la cei de la Universitatea din Hanovra.
Doua au fost numele rostite pentru a directiona cautarea noastra: profesor Johan Knoll si profesor Horst Siebert. Dupa intilnirea cu distinsul specialist in educatia adultilor, profesorul Knoll, am aflat ca recomandarea calda facuta profesorului Horst Siebert este motivata de meritele acestuia, de activismul recunoscut in toate landurile si, nu in ultimul rind, pentru ca este elevul Domniei Sale. Interesul permanent al profesorului Johan Knoll pentru evolutia proiectului nostru comun si pentru aceasta traducere ne-au confirmat opinia ca avem a lansa o carte de autor si o sinteza a unei scoli. Cu acest sentiment l-am cautat, la Hanovra, pe autorul Invatarii autodirijate convinsi ca ne va face partasii unei experiente comune - spunind ca orice carte este nu doar a autorului , a scolii pe care o reprezinta, ci a tuturor cursantilor, profesorilor, cititorilor asa cum este si a celor care nu au citit-o inca.
Conceptul de autoinvatare, utilizat ca un laitmotiv, este poate cea mai directa forma de autoresponsabilizare a tuturor actorilor invatarii - cind fiecare se intreaba despre rolul si efectul prezentei sale in proces. Poate de aici, din constructia cuvintelor compuse - proprie limbii germane - si-a extras Constantin Noica gindul sau despre scoala a carei valoare este data atit de elevii cit si de profesorii ei, fara a le putea atribui unora sau altora un merit mai mare.
Volumul reprezinta un reper pentru literatura pedagogica si indeosebi pentru segmentul educatiei adultilor. De aceea este necesar sa precizam ca referintele cu valoare de principiu, in aceasta carte, tintesc mai ales adultul, persoana capabila sa-si autogestioneze invatarea.
|
|
|
|
|