Marile notiuni filosofice 3. Justitia, dreptul

Din cuprins:
- De la morala ola justitie;
- Justitia ca egalitate;
- Drept natural si drept pozitiv;
- Drepturile omului;
-Exercitiul justitiei.

Termenul de justitie are mai multe sensuri diferite, toate fiind totusi strins legate. Este vorba mai intii despre aptitudinea individuala a omului drept. Justitia decurge in acest caz din filozofia morala. Va fi vorba apoi despre calitatea unei cetati unde raporturile intre oameni sint stabilite in mod echitabil. Aceste raporturi sint codificate in reguli de drept si institutia insarcinata cu aplicarea acestor reguli se numeste tot justitie. Aceasta polisemie se regaseste in termenul de drept. A fi drept inseamna a judeca drept si a face justitie, adica dreptate, caci justitia indreapta ceea ce a fost strimb. Ati sustine drepturile inseamna ca ceri dreptate. Notiunile de justitie si de drept sint absorbite, pe de o parte, de filozofia morala (capitolul 2) si, pe de alta parte, de filozofia politica (capitolul 12). Sintem confruntati cu o dubla articulare, intre subiectivitate si obiectivitate si de asemenea, intre individ si social. Daca justitia contine toate virtutile (capitolul 3) pentru ca ea asociaza binele individului si binele comun, dreptul va aparea ca obiectivare a justitiei, transformind ceea ce nu este decit o datorie morala intr-o constringere impusa tuturor (capitolele 7 si 8). Este astfel firesc sa incepem prin a examina teoriile justitiei (capitolele 3 si 6) fara de care dreptul nici nu poate fi gindit. Si in centrul acestor teorii ale justitiei se afla problema egalitatii si a formelor sale diverse. Dar raporturile dintre justitie si drept nu sint atit de clare cum am putea de altfel sa credem in urma acestei abordari imediate. Variabilitatea moravurilor si ideilor de dreptate si nedreptate ne va determina sa ne intrebam daca nu cumva, dreptul este cel ce defineste justitia, asa cum spune Rousseau (1712-1778) cu rigoarea ce-l caracterizeaza (capitolul 8). Dar se pune problema fundamentarii dreptului (capitolele 7 pina la 9). Putem clarifica aceste probleme abordindu-le sub doua unghiuri care se afla astazi in centrul discutiilor, nu numai ale filozofilor, dar si in centrul dezbaterii publicului larg: problema drepturilor omului (capitolul 10) si cea a exercitarii justitiei (capitolul 11). Aceasta ne va conduce la integrarea temei justitiei si dreptului in problematica mai vasta a democratiei (capitolul 12).