In aceasta vreme, cind se intemeiase Biserica unita greco-romana din Ucraina, iar protestantii, prin principii din Transilvania, raspindisera scrieri calvine in principatele romanesti, Petru Movila scrie catehismul sau, numit, in prima versiune, Expositio Fidei Ecclesiæ Russiæ Minoris. Aceasta lucrare a fost perfectata la microsinoadele de la Kiev (1640) si de la Iasi (1642). La microsinodul de la Iasi, desfasurat sub obladuirea domnitorului Vasile Lupu, au participat reprezentanti ai ortodoxiei grecesti (teologi ai Patriarhiei din Constantinopol), reprezentanti ai ortodoxiei slave (invatati ucraineni trimisi de Petru Movila) si, fara indoiala, reprezentanti ai ortodoxiei romanesti (ierarhi moldoveni convocati de Vasile Lupu). Obiectul acestui sinod era discutarea lucrarii mitropolitului Petru Movila, numita Marturisirea ortodoxa , scrisa in limba latina, in vederea tiparirii si propagarii ei in lumea crestina divizata de polemicile aprinse dintre catolici si protestanti. Punctele controversate referitoare la Purgatoriu si la Euharistie, lasate in suspensie la Sinodul de la Kiev (1640), au fost revizuite la Iasi, in spirit ortodox, in sensul ca nu exista, in lumea de dincolo, un loc intermediar de purificare, iar momentul prefacerii Darurilor, in timpul Euharistiei, este simultan cu invocarea Sfintului Duh. Dupa definitivarea acestei controverse, manuscrisul latin al lui Petru Movila a fost tradus, in limba neogreaca populara, de invatatul Meletios Syrigos. Ambele versiuni, latina si greaca, au fost trimise la Constantinopol, la 30 octombrie 1642, si patriarhul Partenie I, impreuna cu ceilalti patriarhi apostolici din Rasarit au confirmat aceasta lucrare. Aprobarea de la Patriarhie a sosit la Iasi in luna martie 1648. Acest catehism urma sa fie tiparit ca un indreptar al credintei panortodoxe. Tiparirea acestei Marturisiri ortodoxe a intirziat neasteptat de mult (prima editie a textului grec apare in 1662, iar prima editie a textului latin in 1927), dar cópii in manuscris au circulat indata dupa confirmarea Patriarhiei de la Constantinopol, una dintre acestea aflindu-se astazi la Biblioteca Nationala din Paris.
|
)
