Aceasta este o lucrare semi-canoni ca sau post-cano- nica, inclusa de autoritatile budiste birmaneze (cu aproximatie, in secolele II-V e.n.) in Khuddaka-nikaya sau Colectia textelor scurte, deci, in Suttapitaka, deşi caracterul ei canonic a fost deseori contestat. Se considera, in general, ca nucleul primitiv al "textelor scurte" (Milinda-panha inclusiv) il reprezinta fragmente in versuri şi in proza continute de Suttanipata, Dhammapada şi Jataka.Jean Filliozat considera Milinda-panha drept �un text clasic de instructie doctrinala" (L. Renou şi J. Filliozat, Vinde classique, in Manuel des etudes indiennes, t. I, II, Paris, 1949-1955). Originalitatea expozeului rezida atit in forma, cit şi in fond: Cartea discuta cele mai importante puncte ale dogmaticii budiste sub forma unui dialog intre regele indo-grec Milinda (forma indianizata pentru Me- nandru, probabil descendent al unuia dintre diadohi, care a domnit la sfirşitul secolului II i.e.n., intr-o dinastie intemeiata dupa colapsul imperiului macedonean) şi sfintul budist Nagasena (figura mai degraba legendara, a carui existenta istorica nu a fost atestata, cuvintul insemnind "intelept al Nagaşilor", fiinte supra-naturale, care imbina trasaturi repti- liene, intelepciune, pulsiuni vag malefice şi bunavointa). Autorul lucrarii este anonim şi se presupune ca textul final a fost subiect al unor remanieri succesive, de-a lungul veacurilor. Se presupune ca textul initial a fost compus in sanskri- ta, in India septentrionala, la inceputul secolului I e.n., şi tradus mai tirziu in limba pali, in Ceylon, ulterior fiind extins prin numeroase adaugiri, fapt care explica dimensiunile pe care lucrarea le are astazi. in sprijinul supozitiei in favoarea unui text initial mult mai scurt sta marturie traducerea chineza3 care s-a intemeiat, in mod evident, pe o versiune (vorlage in sanskrita) de mai mica intindere. in opinia lui H. von Glasehapp (Les literatures de Vinde, Ed. Payot, Paris, 1963), care discuta Milinda-panha in cadrul literaturii pali post-canonice, �datorita dezvoltarilor spirituale patrunzatoare şi formei elegante, lucrarea se va fi bucurat de mare pretuire; Buddhaghoşa ii atribuie deja o importanta echivalenta celei a Canonului* (p. 135). Intrebarile regelui Milinda incepe prin descrierea circumstantelor şi cadrului in care va avea loc infruntarea sapientiala dintre Milinda/Menandru şi Nagasena: oraşul Sagala, succesele oratorice profane ale monarhului, care-1 determina sa devina o prada a iluziei invincibilitatii in turnirurile filosoficeşti, conciliabulul sfintilor supremi ai budismului in Himalaya, intristati şi ingrijorati de infringerile constante ale reprezentantilor Doctrinei, desemnarea zeului Mahasena (prim act al biografiei legendare a lui Nagasena) drept viitor interlocutor şi invingator al lui Milinda , inaintea intruparii sale pamanteşti, ca fiu de brahman, sub numele de Nagasena
|
)
