Semnificativ in sinteza dedicata independentei romanesti e conceptul de Carpatho-Danubia, folosit spre a sugera o dinamica geopolitica pe temeiul unor elemente de permanenta. Cu o harta a acelui areal se si deschide monografia The Road to Romanian Independence, harta ce indica sui generis marile presiuni care se exercitau asupra statului nostru. Initial, autorul fusese preocupat de perioada interbelica, sub acelasi unghi, dar s-a vazut constrins a cobori in timp spre a-si lamuri mai bine situatia politico-juridica a Romaniei. Monografia pe care a construit-o pina la urma insumeaza cercetari de aproape un sfert de secol si o intreaga „odisee intelectuala", cum ii place autorului sa-si numeasca initierea in istoria romanilor, urcind si coborind pe scara timpului, dupa caz, cercetind arhive straine (Londra, Paris etc.) atunci cind regimul comunist il impiedica sa acceada la materialul inedit din depozitele romanesti.
De remarcat, in aceeasi densa monografie, viziunea integratoare a efortului romanesc spre independenta, veritabil fir rosu al unei istorii plina de vicisitudini, dar si de stradanii intru regasirea demnitatii colective. Lupta pentru neatirnarea statului a afectat si a fost afectata de agitatiile relative la reforme, drepturi civile, raporturile cu lumea balcanica. Capitole dense prezinta chestiunea printului strain, problema evreiasca si pe aceea a constructiilor feroviare, comertul exterior, criza orientala, razboiul, pacea, recunoasterea independentei, cu date precise si o expunere impresionind prin claritate, persuasiune, distinctie. Vastul aparat critic si bibliografia de la urma denota acelasi scrupul in organizarea informatiei, aceeasi ispita a exhaustivului documentar. Pe acest temei se poate relua si adinci oricind problema.
O alta tema abordata de Frederick Kellogg in volumul O istorie a istoriografiei romane e aceea a nationalismului romanesc, tema centrala in istoria noastra moderna. Ea devenise, in anii '80, o preocupare mai intensa in istoriografie, deoarece existau deja semne de resurectie a fenomenului in diverse zone geopolitice ale lumii, iar in Romania avea loc un fenomen aparte, de amestec intre ideologia marxista a sistemului si un nationalism specific, menit sa asigure o anume legitimitate regimului patronat de Ceausescu. Autorul identifica „pilonii" dezvoltarii nationale in aceasta zona (limba, religie, educatie, contacte externe, economie etc.), ajunsi factori de coeziune si continuitate.
|
)
