Titlul:
Buying from outside Romania             Titluri disponibile             Comanda Dvs.
User:   Parola:    Cont nou   Am uitat parola!  
 About Us  Despre noi  Autori  Consiliul stiintific  Parteneri  Promotii [-20%]  Link-uri  Intrebari  Contact

DOMENII
Afaceri. Economie
Albume. Carti ilustrate
Americanistica
Anglistica
Antropologie
Beletristica
Biografii. Memorii. Monografii
Biologie
Carte pentru copii
Carte si ghiduri practice. Cultura generala. Cariera si dezvoltare personala
Dezbateri contemporane
Dictionare
Drept
Eseistica
Filosofie. Logica
Geografie. Studii urbane si de dezvoltare
Informatica
Istorie. Istorie culturala, mentalitati, antropologie istorica
Jurnalism
Justitie
Justitie, politica si societate
Limba romana pentru straini
Literatura scolara
Literatura si stiinta
Litere (istorie, teorie si critica literara)
Management. Resurse umane
Manuale scolare si materiale auxiliare
Matematica
Medicina
Metodica
Psihologie
Publicistica
Relatii internationale. Diplomatie
Religie
Reviste
Sociologie
Stiinte politice
Stiintele comunicarii si relatii publice
Stiintele educatiei
Stiintele limbajului
Studii clasice
Studii culturale si media
Studii de televiziune
Studii europene
Studii francofone
Studii strategice si de securitate
Traductologie
Universul stiintei


Ocazia pierduta


Autor CRETZIANU, Alexandru
Colectie Istorie si diplomatie
Domeniu Istorie. Istorie culturala, mentalitati, antropologie istorica
Prefata de DOBRINESCU, Valeriu-Florin
Aparut 12/1995
Nr. pagini 295
Format 1/16 (54x84)
ISBN/ISSN 973-9148-73-5
Titlu epuizat

Autorul cartii Ocazia pierduta , Alexandru G. Cretzianu, s-a nascut in urma cu un secol – 1895 – la Bucuresti. Era fiul lui George Gh. Cretzianu, diplomat de cariera, care a detinut functia de trimis extraordinar si ministru plenipotentiar al Romaniei in Spania (15 iunie 1913 - 1 aprilie 1922), S.U.A. (5 noiembrie 1926 - 15 iulie 1929) si Polonia (7 octombrie 1929 - 27 iulie 1931) 1. Alexandru G. Cretzianu era nepotul printului Barbu Stirbey si nepot prin alianta al marelui om politic si diplomat I.I.C. Bratianu. Viitorul diplomat a absolvit Facultatea de Drept a celei mai vechi Universitati din tara, cea ieseana. A participat la razboiul de intregire a neamului, ca locotenent de artilerie. Ranit si luat prizonier de catre germani, va reveni in tara dupa aproape doi ani de captivitate, in urma unui schimb de prizonieri. Alexandru G. Cretzianu a intrat in serviciul diplomatic in septembrie 1918 2. Una din primele misiuni a fost aceea de a inmina sefului diplomatiei franceze, Stephen Pichon, un Aide-mémoire in care era prezentata intreaga politica desfasurata de Romania de la intrarea in primul razboi mondial pina la terminarea acestuia. Documentul insista asupra necesitatii recunoasterii statutului de tara aliata a Romaniei in contextul in care ea fusese nevoita sa accepte pacea separata de la Buftea-Bucuresti. „Tratatul de la Bucuresti” – se scria in finalul Aide-mémoire-ului – „nu a fost niciodata recunoscut de Aliati si nu a fost niciodata acceptat de bunavoie de romani. Anularea sa a fost acceptata de cei ce l-au impus. Nimeni nu trebuie insa sa se prevaleze de acest tratat pentru a-i umili pe cei care au fost nevoiti sa-l suporte cu minie in suflet si nici sa arunce un val de tristete peste zilele frumoase care ar trebui, in sfirsit, sa se iveasca si pentru ea. Recunostinta lor fata de aliati, care i-au eliberat prin marea lor victorie, trebuie sa ramina nestirbita si neintinata” 3. In lunile urmatoare a fost atasat pe linga delegatia romana prezenta la forumul pacii din capitala Frantei, reuniune care avea sa statueze noua ordine teritoriala si politica a Europei de la finele Marelui Razboi. A urmat o sedere de trei ani in capitala Angliei (1919 - 1922), una din protagonistele politicii europene de dupa prima mare conflagratie, si aliata a Romaniei. In capitala Angliei, Alexandru G. Cretzianu – atasat si secretar trei – a colaborat cu Mihai Boerescu, Matyla Costiescu Ghica sau Viorel Virgil Tilea. Sederea la Londra a fost benefica pentru Cretzianu care, multi ani mai tirziu, avea sa intocmeasca, la solicitarea generalului I. Antonescu, primul studiu temeinic asupra raporturilor romano-britanice 4 de la finele primului razboi mondial pina la intreruperea acestora, in februarie 1941. Dupa periplul londonez, Cretzianu a fost numit secretar doi al legatiei de la Roma (1923 - 1926), capitala in care ii va succeda unui alt viitor mare diplomat si prieten al sau, Raoul Vasile Bossy 5. Pentru Romania, raporturile cu Regatul Italiei au jucat, dupa primul razboi mondial, un rol important, Bucurestii acreditindu-l inca din 2 decembrie 1917 ca ministru la Roma pe unul din cei mai experimentati diplomati, Al.E. Lahovary – de amintit ca Lahovary a rezidat la Roma, ca trimis extraordinar si ministru plenipotentiar, – in doua rinduri – nu mai putin de 17 ani6. Experienta si cunoasterea psihologiei italiene a lui Lahovary au folosit diplomatiei Bucurestilor, el inconjurindu-se de tineri capabili, dintre care Al. Cretzianu si R.V. Bossy s-au detasat. In anii 1920 - 1921, Italia a aprobat constituirea Micii Antante, una din aliantele diplomatice de baza ale Romaniei interbelice – cu ocazia vizitei efectuate la Roma, premierul Giolliti si contele Sforza, seful Consultei, au marturisit lui Take Ionescu, pe atunci ministru de externe, ca proiectul respectiv „servea si intereselor Italiei” 7. Colaborarea romano-italiana din timpul Conferintei de la Genova din aprilie – mai 1922 parea sa inaugureze o noua etapa in istoria raporturilor romano-italiene. Cu prilejul reuniunii respective, printr-o nota adresata delegatiei romane, la 2 mai 1922, de reprezentantii Italiei, Frantei, Angliei, Japoniei, Poloniei, Elvetiei si Suediei, s-a solicitat Moscovei sa restituie Romaniei valorile depuse la sfirsitul primului razboi mondial 8. Delegatia sovietica, in raspunsul ei din 11 mai 1922, a respins cererea si a anuntat ca nu recunoaste Protocolul de la Paris din 28 octombrie 1920, prin care se recunostea Unirea Basarabiei cu Romania. Fata de aceasta situatie, presedintele Conferintei, italianul Facta, dupa ce a subliniat ca prin tratatele de pace s-a recunoscut, conform principiului autodeterminarii nationale, desavirsirea unitatii nationale a Romaniei, a anuntat ca reuniunea nu putea „sa ia act de protest”. La Genova, marile puteri au recunoscut ca indreptatite doleantele Romaniei 9. In acest context, la 17 mai 1922, prin I.I.C. Bratianu, Romania si-a asumat un angajament unilateral si permanent de neagresiune bazat pe statu quo fata de Uniunea Sovietica. Angajamentul, care reprezenta o conceptie politica permanenta a Romaniei, oferea un plus de securitate in zona centrala a Europei 10.


Clientii care au achizitionat acest titlu au mai cumparat:

Pret intreg: 35,00 Lei
Pret redus: 31,50 Lei
Cum a fost declarat razboiul din 1914
  POINCARE, Raymond


Pret intreg: 28,90 Lei
Pret redus: 26,01 Lei
Studenti romani la Universitatea Libera din Bruxelles
  VLAD, Laurentiu


Pret intreg: 26,97 Lei
Pret redus: 25,62 Lei
Crematiunea si religia crestina
  POPP SERBOIANU, I. Calinic


Promotii. Carti cu pret redus:

Pret intreg: 91,51 Lei
Pret redus: 73,21 Lei
Cartile profetice (Milton si Vala)
  BLAKE, William


Pret intreg: 291,88 Lei
Pret redus: 233,50 Lei
Tratat de gramatica a limbii romane (vol I si II)
  DIMITRIU, Cornel


Pret intreg: 95,37 Lei
Pret redus: 76,29 Lei
Curs de obstetrica si ginecologie (vol I si II) - editia a II-a
  PRICOP, Mihai


COLECTII
A vol d'oiseau
ABC
Academica
Albion Books
Biografii
Biografii exemplare
Cartea scolarului grabit
Civitas
Colloquia
Constelatia Gemenii
Cursus
Dezbateri contemporane
Dictionar
Didactica
Eseuri de ieri si de azi
Fara colectie
Fise
Florilegium
Gymnasium
Historia mentis
Inorog
Istorie si diplomatie
Justitie, politica si societate
Maestrii literaturii erotice
Memo
Memorii
Mondovino
Monografii
Mythos et Religio
Oameni, epoci, opere
Oglinzi paralele
Opera Magna
Paradox
Piticot
Privirea celuilalt
Relatii internationale
Restituiri
Revista Communication interculturelle et litterature
Revista Echidistante
Revista Essachess
Revista Ethos
Revista Holocaust
Revista Images
Revista Logos & Episteme
Revista Polis
Revista Postmodernism(e)
Revista Sociologie Romaneasca
Romania Orientalis
Secolul XX
Secolul XXI
Sinteze
Societate & Cunoastere
Societate si publicistica
Studii de caz
Studii Europene
Studii literare
Studii strategice si de securitate
Texte de frontiera
Universitaria
Universul stiintei. Idei in dialog
Utilis
Vademecum





| Autori | Domenii | Colectii | Parteneri | Librarii | Biblioteci | Comanda |
| Despre noi | Harta site | Intrebari frecvente | Link-uri | Promovare/Webmasteri | Contact |