Poezii

Fiecare popor are in existenta sa o personalitate creatoare de exceptie, in opera careia se concentreaza, printr-o fatalitate a destinului, trasaturile lui sufletesti specifice, de negasit intr-un alt spatiu geografic si cultural. Romanii il au pe Eminescu, scriitor de vasta cuprindere si adincime care sta mereu in fata lumii ca . Si totusi, aceasta enigma este continuu interogata si interpretata critic de mai bine de un secol, integrata constiintei nationale de fiecare generatie de cititori si exegeti, potrivit sensibilitatii si experientei intelectuale a vremii lor, constienti ca nu pot exista ca spirit si cultura fara lumina acestui (T. Maiorescu).Nascut in Moldova de Sus, la Botosani, purtind in structura lui cea mai intima acel despre care vorbeau latinii, Eminescu este ceea ce s-ar putea numi un roman total care depaseste prin genialitatea sa (inteligenta, cultura de nivel universal, putere de asimilare, de sinteza si de creatie de dimensiuni gigantesti), interesele strict locale, nationale. Opera lui inseamna pentru noi, romanii, ceea ce era pentru Goethe creatia lui Shakespeare: o . Si aceasta pentru ca geniul, in opozitie cu tot ceea ce este obisnuit si normal ca talent si masura, urmareste in toate absolutul, biografia si opera sa fiind simbolul creatorului devenit un exponent inimitabil al spiritului creator al natiei si, prin eul sau poetic supraindividual, mai bine spus, cosmic, un cetatean al intregii umanitati.Eminescu este un prin cultura sa enciclopedica, impecabil articulata prin asimilarea literaturii romane anterioare si prin studiile facute la Universitatile din Viena si Berlin, dar mai ales prin substanta spirituala bogata a lumii lui launtrice si prin capacitatea de creatie care-l plaseaza in marea familie a poetilor romantici: Novalis, H�lderlin, Keats, Byron, Leopardi, Puskin, Hugo. Dupa formula fericita si memorabila a lui Iorga, opera eminesciana este , iar creatorul ei reprezinta suprema constiinta a poeziei noastre, . Exemplaritatea scriitorului consta, inainte de toate, intr-o capacitate geniala de sinteza creatoare a ideii de spirit romanesc cu universalul, realizata la nivelul exigentelor europene ale timpului sau.