Ma framinta acum gindul la o servitoare trupesa; intram in camera ei cind atipea mama, dupa-amiaza, sau cind pleca impreuna cu surorile si fratele meu. Cind eram bolnav si stateam la pat, aceasta femeie imi aducea supa de vita. O faceam sa ma sarute si imi placea de ea; o imbratisam si o stringeam la piept, buzele mi se lipeau de ale ei, si-i spuneam cit de mult imi doresc sa-i vad sinii si sa petrec cu ea o noapte in doi. Imi raspundea cu voce blinda, ca unui copilas. Acum ma intreb daca ii facea placere si daca insistentele mele de amator o excitau. Era logodita. Am aflat mai tirziu, cind mama mi-a vorbit despre ea ca este logodita; sora ei era si ea la noi.
Sora-sa era draguta, in acceptia mea de atunci (acum incep sa-mi apara clar in minte chipurile lor); amindoua aveau un ten curat si deschis. Le sarutam in parte, si fiecare imi spunea: „Sa nu stie sora mea"; apoi ma intreba: „Ai sarutat-o si pe ea?" Raspundeam cu viclenie ca n-as putea face asa ceva.
Cele doua surori se certau deseori, iar mama spunea ca va trebui sa se lipseasca de una din ele.
Cea mica dansa adesea prin camera cu surioara mea, dupa care continua sa se in virteasca de una singura, facind piruete largi prin care-si expunea picioarele; in aceste momente, simulind lectura unei carti, stateam jos, intr-o pozitie foarte buna sa-i vad cit mai bine picioarele. Dupa un timp, a priceput ca o urmaresc si intentionat se apropia mai mult, iar cind facea reverenta de final, aproape ca-mi atingea capul cu poalele. Isi aduna fusta spunindu-mi:
Ei! Vezi mai mult decit trebuie.
Sora mare era inalta si mai corpolenta; cred ca avea 22 de ani. Parul ii era castaniu si ochii caprui - imi amintesc foarte clar. Buza inferioara era ca o cireasa, cu o despi- catura la mijloc, de la ciupitura unui papagal, spunea ea. Imi amintesc foarte bine acest semn al ei. Mama remarcase ca, in ciuda corpolentei, femeia avea un mers usor, iar vocea ii era blinda, ca un sunet de flaut; parca o chema Betsy.
Pe atunci nu eram hotarit cu femeile, cum am devenit mai tirziu in viata; ezitam si mi-era teama sa nu fiu respins sau bruscat, dar convingeam si stiam sa le flatez. De regula, Betsy se ocupa de cele doua surioare (atunci nu a- veam bona) si statea cu ele in camera vecina cu salonul; un divan si o canapea mare se aflau in sufragerie, unde se lua micul dejun. Ea ne punea masa si mai facea diferite alte treburi. La acea vreme, nu se mai afla nici un barbat in casa. Intr-o zi, am discutat despre buza ei, mi-am ridicat capul si i-am spus:
Lasa-ma sa te sarut. Si-a lipit buzele de ale mele si de atunci am inceput de fapt s-o sarut cu regularitate, cind mama-nu era pe acolo.
|
)
