Teatru austriac contemporan (II)

Putini remarca, probabil impricinatii insisi cel mai putin, ca in mijlocul Europei, in acest apus de mileniu care de atitea ori a mirosit a apocalips, are loc un fenomen pe care cei mai multi s�au obisnuit sa�l impinga cu secole, daca nu cu milenii, in spatele nostru: se naste o natiune sau, mai exact, dar intr�o formulare ceva mai complicata: are loc o restructurare a constiintei colective in sensul asumarii unui destin individual, propriu, neasimilabil cu al altor colectivitati. Poate ca aceasta maree de termeni abstracti va deveni mai usor de acceptat daca voi preciza ca este vorba despe Austria si austrieci, care au fost nevoiti in acest secol sa evolueze intr�un ritm accelerat de la formula de natiune conducatoare (economic si spiritual) a unui mare imperiu , la disperarea celor brusc micsorati si nedreptatiti care se arunca in bratele fratelui mai mare (Germania) , in speranta unei razbunari istorice, pentru ca mai apoi sa inceapa totul de la capat ca tara ocupata si in acelasi timp eliberata, pe care rivalitatile celor patru mari puteri victorioase in cel de�al doilea Razboi Mondial o impinsese intr�o zona incerta a destinului. Aceasta incertitudine a durat zece ani (1945 � 1955), moartea lui Stalin si politica de deschidere a lui Hrusciov oferind sansa istorica a reasezarii Austriei ca natiune independenta si suverana in Europa. Aceasta mica divagatie istorica este absolut necesara pentru a intelege urmatoarele date: in 1956, peste 80% din populatie se considera ca fiind germana si numai 20% se simteau austrieci. In 1992 aceasta proportie era inversa: peste 80% se considerau austrieci si isi afirmau clar si raspicat dreptul de a fi o natiune cu o constiinta distincta, cu un profil propriu, cu o mentalitate si o istorie clar definite. Dar, acest proces nu s�a produs ex nihilo, nu a fost lipsit de asperitati sau chiar de infringeri. El a inceput intr�o tara distrusa, in care nimic nu mai ramasese in picioare in afara de speranta, si a condus, printr�o munca indirjita si consecventa, la un loc in rindul celor mai bogate zece natiuni ale lumii. Vom intelege ca procesul de formare si consacrare a unei literaturi austriece in cadrul literaturii de limba germana a avut de parcurs meandre, schimbari de profil si directie cel putin la fel de numeroase ca si istoria atit de zbuciumata in mijlocul careia a aparut si s�a dezvoltat.