Nici un carturar roman din secolul XX nu pare a fi trait sub semnul dilemei mai mult ca Vasile Parvan. Asa mi l-am imaginat de la primele contacte cu opera lui, iar relectura acesteia, cvasi continua, n-a facut decit sa-mi intareasca impresia. Am si publicat, cu aproape doua decenii in urma, pentru uzul strainatatii, o mica sinteza sub titlul Les dilemmes d'un historien: Vasile Parvan, la indemnul Editurii Stiintifice si Enciclopedice, al carei director, Mircea Maciu, se arata sensibil la un asemenea demers, seria in cauza fiind ingrijita de Horia C. Matei. Menit circulatiei externe, eseul monografic din 1985 n-a putut ajunge insa la indemina cititorului roman interesat de subiect.Este motivul pentru care initiez acum, la o suta douazeci de ani de la nasterea lui Parvan, publicarea versiunii romanesti, recuperind cu aceasta ocazie si unele pasaje eliminate atunci de cenzura, convins ca textul e inca actual si ca micile achizitii in materie, produse intre timp, nu modifica in chip semnificativ imaginea dilematicului carturar.Aceasta versiune, gindita pentru un public larg, nu putea fi pusa acum in circulatie fara generozitatea Institutului European, la a carui editura am avut bucuria de a subscrie deja mai multe volume si de a prefata altele. Stiu bine cit de anevoioase au devenit, in ultimii ani, asemenea intreprinderi si ca e necesara multa bunavointa pentru a le duce pina la capat. Cu atit mai mult se cade a multumi Editurii pentru asumarea noului proiect si pentru calitatea superioara a prestatiei sale. Justifica textul atita osteneala?
|
)
