|
|
|
Din cuprinsul cartii:
- Dublul mod de inteligibilitate al solidaritatii: topica plinului si topica lipsei;
- Jocul frontierelor asistentei sociale: jocuri de limbaj si jocuri de putere;
- Sociologia asistentei sociale in fata negustorizarii cimpului social;
- Punerea in schema a formarii in asistenta sociala. Mizele alternantei;
- Asistenta sociala intre uzura profesionala si stress;
|
Cunoscute personalitati ale domeniului asistentei sociale din Franta, Elvetia, Olanda, Portugalia, Spania, Romania propun citeva axe actuale de reflexie: femeile si barbatii care exercita meserii ale socialului se inscriu intr-o filiatie, intr-o istorie pe care o impartasesc si in care se recunosc, pe care o rescriu la nevoie, din care isi iau resursele identitare; identitatea profesionala se bazeaza pe pozitiile meseriei, ale profesiei cu statut recunoscut, care delimiteaza drepturi si indatoriri clare pentru cei care le exercita; sint insa si femei si barbati care exercita o profesie, o meserie, lucreaza in domeniul socialului, si care, daca nu exalta valorile de care se ataseaza, sint cel putin intransigenti atunci cind ele sint incalcate; formarea specifica, asimilarea cunostintelor si a tehnicilor meseriei gratie formarii in alternanta si a numeroaselor stagii de practica este de maxima importanta.
De mai bine de treizeci de ani, numeroase discursuri autorizate vehiculeaza o reprezentare crizica a asistentei sociale, a meseriilor socialului, in general. Realitatea este, fara indoiala, mai nuantata. Anuntata moarte a multor meserii ale socialului nu a avut loc si nu pare sa se produca. Numeroase schimbari vin in sprijinul acestei afirmatii. Asupra acestor schimbari atragem atentia in volumul Asistenta sociala in tranzitie, indeosebi asupra efectelor lor pentru constructia identitatii lucratorilor din domeniul socialului. Am reunit aici studii ale unor cunoscute personalitati in domeniu, multe dintre comunicarile prezentate la un recent colocviu international "Travailleurs sociaux, leurs mille et une raisons d'agir" care a avut loc la Universitatea din Brest.
Cunoscute personalitati ale domeniului asistentei sociale din Franta, Elvetia, Olanda, Portugalia, Spania, Romania propun citeva axe actuale de reflexie: femeile si barbatii care exercita meserii ale socialului se inscriu intr-o filiatie, intr-o istorie pe care o impartasesc si in care se recunosc, pe care o rescriu la nevoie, din care isi iau resursele identitare; identitatea profesionala se bazeaza pe pozitiile meseriei, ale profesiei cu statut recunoscut, care delimiteaza drepturi si indatoriri clare pentru cei care le exercita; sint insa si femei si barbati care exercita o profesie, o meserie, lucreaza in domeniul socialului, si care, daca nu exalta valorile de care se ataseaza, sint cel putin intransigenti atunci cind ele sint incalcate; formarea specifica, asimilarea cunostintelor si a tehnicilor meseriei gratie formarii in alternanta si a numeroaselor stagii de practica este de maxima importanta si aceasta experienta merita a fi (re)cunoscuta; de mare interes sint si studiile comparative ce lasa loc reflexiilor la nivelul tarilor europene.
Alain Vilbrod; Ion Ionescu
|
Pe scurt, ideile ce razbat din studiile cuprinse in cele cinci parti ale volumului se pot integra in problematica definirii si a stabilirii perimetrului profesiilor socialului, in apelul la memorie si la istorie realizat de catre asistenii sociali, in jurul interogatiilor legate de garantia statutului si a legitimitatii acestei meserii, precum si de valorile revendicate de catre ea si felul in care sint ele aplicate.
|
|
|
)
