Prin termenul cercetare calitativa intelegem orice tip de cercetare in masura sa produca rezultate care nu ajung la proceduri statistice sau alte mijloace de cuantificare (Strauss si Corbin, 1990). Aceasta poate sa se refere la cercetarea vietii si experientei oamenilor, la comportamente, emotii si simtaminte si, la fel de bine, la functionarea organizatiilor, la miscari sociale, fenomene culturale si interactiuni intre natiuni. Este cert ca o parte dintre date poate fi cuantificata, este vorba de informatiile demografice, frecventa unor cuvinte sau teme abordate de respondenti, intensitatea unor atitudini, fara ca acestea sa impiedice analiza calitativa.
Ea reprezinta, fara indoiala, o strategie noua, un cadru propice desfasurarii cercetarii sociale. In acest sens, N. Denzin si Y.S. Lincoln (1994) - reprezentanti marcanti ai abordarii calitative a socialului - arata:
Cercetarea calitativa este un domeniu de investigatie de sine statator. El transcende discipline, domenii si subiecte tematice. O complexa si interconectata familie de termeni, concepte si asumtii inconjoara termenul cercetarii calitative. Acestea includ traditii asociate pozitivismului, poststructuralismului si multe alte perspective de cercetare calitativa sau metode conectate studiilor culturale si interpretative (p. 1).
Cercetarea calitativa foloseste o abordare naturalista care cauta sa inteleaga fenomenul in contextul situatiilor specifice. Ea mizeaza pe subiectivitatea umana, pe socialul construit si inteles prin interactiunea motivatilor, asteptarilor, simbolurilor etc. Individuale si grupale, estompeaza si completeaza limitele paradigmei cantitativiste. Modelul interpretativ, calitativist cauta descrierea fenomenului social, intelegerea acestuia si extrapolarea rezultatelor la situatii similare. De aici, se considera ca ea conduce la tipuri diferite de cunoastere decat cele proprii cercetarii cantitative. Putem afirma ca asistam in ultimii ani la aparitia si consolidarea unei noi paradigme metodologice al carei scop ultim este o intelegere mai bogata, mai nuantata si autentica a fenomenelor sociale.
|
)
