Un volum incitant despre existentialismul in literatura inca din debutul sau, in care autorul, fin cunoscator al culturii franceze, ne releva faptul ca existentialismul, ca si curent, s-a constituit intr-o "filosofie de criza". Pornind de la profilul si trasaturile specifice acestui curent, Andrei-Iustin Hossu reuseste sa ne conduca, in cele din urma, pe tarimul existentialismului filosofic si politic francez. Urmeaza apoi detalierea contributiei numelor importante apartinind acestui curent, de la Simone de Beauvoir la Camus si Sartre. Autorul dezvaluie si optiunile politice ale acestora, relevind si interdependenta acestora cu sistemul filosofic creat de cei amintiti, in special de Albert Camus, in cazul caruia este subliniat "caracterul democratic" al gindirii sale politice. Concluziile redefinesc existentialismul ca o solutie pentru o societate occidentala in cautare de noi idealuri, aflata in criza si contureaza latura profund filosofica a acestui curent.
"Aruncind o privire retrospectiva asupra constiintei estetice de la finele secolului al XlX-lea si prima jumatate a secolului XX, in principal asupra creatiilor literare reprezentative pe plan european si universal, observam profunde afinitati elective intre literatura existentiala si filosofia existentiala. Raporturile dintre aceste doua forme ale constiintei sociale - constiinta estetica (aici, cea literara) si constiinta filosofica - sint cu atit mai necesare cind analizam existentialismul, cu cit aceasta filosofie are nu numai o modalitate literara de expresie, renuntind la forma speculativa, sistematica, si apelind, cu predilectie, la forma eseistica de exprimare a discursului teoretic."
Andrei-Iustin Hossu
|
)
