Volumul Chestiunea Dunarii arc un caracter oarecum diferit, nefiind o opera īndelung elaborata, īn linistea cabinetului de lucru, cu o structura riguroasa si echilibrata, cu o armatura meticuloasa a aparatului critic, ci reprezinta un ciclu de prelegeri circumscrise unei anumite zone geografice si īnsiruite pe criterii cronologice, avīnd amprenta conceperii precipitate. Prelegerile fusesera prezentate la Scoala de Razboi din Bucuresti, fara ca autorul sa dispuna de un text scris, ci probabil doar de cīteva adnotari, mai mult sau mai putin succintc. Consemnarea lor se datoreaza fidelului stenograf al istoricului, Henri Stahl (1877-1942), cu care a colaborat ani īndelungati cu rezultate fructuoase. Notele sale au fost ulterior revazute de conferentiar, care le-a prevazut pe alocuri cu referiri bibliografice, facīnd desigur si anumite remanieri si retusari; fara ca prin aceste interventii forma initiala sa fi avut de suferit o metamorfozare
Pe līnga cursurile pe care le tinea īn mod regulat la Universitatea din Bucuresti, īncepīnd din anul 1894, si a celor sezoniere de la Valenii de Munte, datorita harului sau oratoric, captivant prin spontaneitate, multilateralitatea cunostintelor, originalitatea si profunzimea ideilor, N. lorga era, cu trecerea anilor, din ce īn ce mai solicitat nu numai pentru diverse conferinte de-a lungul si dc-a latul tarii, ci si pentru cicluri de prelegeri la diferite institutii de īnvatamīnt mediu sau superior, care se bucurau de o larga audienta.
īn perioada conceperii Chestiunii Dunarii, Nicolae larga »c implicase activ In viata politica, fiind convins ca acuitatea īn perceperea si explicarca trecutului poate sluji la īntelegerea si īndrumarea cursului diplomatiei romānesti, aflata īn ftita unor responsabilitati de īnsemnatate cruciala pentru destinul neamului. In ultimii sfii ani de viata, dupa ce dobīndise o vasta experienta, prin acumularea celor mai īnalte functii īn structurile parlamentare si guvernamentale, savantul avertiza asupra prejudiciilor grave pe care le pot cauza īn timp deciziile politicienilor lipsiti de cunostinte istorice iar, pe de alta parte, īsi manifesta scepticismul ca un istoric neīntinat īn practica politica ar fi capabil sa reuseasca decodificarea anumitor evenimente din trecut
Familiarizarea cu evolutia evenimentelor din trecut fn scopul pcrccpcrii clarvazatoare a starilor curente, īn toate laturile lor esentiale, constituie pentru N. Iorga o necesitate de prim ordin
|
)
