Curs de mediologie generala

Din cuprins:
◊ Dreptul la independenta;
◊ Domeniul mediologic;
◊ Experimentarea crestina;
◊ Este adevarat ca "ideile conduc lumea"?;
◊ Logica cenzurii;
◊ Legea celor trei stari

Cercetind ansamblul discursurilor, de la cele religioase la cele stiintifice, discursul mediologic se deschide unor categorii largi de receptori, de la cei interesati de istoria mentalitatilor, antropologie, religie, politica si pina la cei atrasi de filosofie, ideologie sau stiinta. Cele doisprezece capitole ale Cursului prezinta, pe linga un cadru teoretic indispensabil, si numeroase redimensionari ale unor forme concrete de actiune sau ale unor sisteme "clasice" de gindire (paradigmatice fiind interpretarile oferite dogmei crestine a incarnarii si socialismului - ambele exemplare prin prisma mediatorilor, a mesajelor si a dispozitivelor folosite). Autorul propune un discurs restaurator din punctul de vedere al unei mai bune comprehensiuni a sistemelor culturale, dar si unul instaurator din perspectiva noii viziuni aplicate lucrurilor - nemitizata si critica, realizind o adevarata radioscopie atit a situatiilor culturale in sine, cit si a cliseelor pliate interiorizarii lor.

Mediologia nu are nici mai multe, nici mai putine legaturi cu media decit psihanaliza cu pierderile de memorie si visele. Scribi, intelectuali, mass-media - toate acestea ne-au folosit la timpul lor drept gauri de cheie prin care s-a tras cu ochiul in camera obscura al carei cifru il cautam acum - acolo se coace intriga numita viitor: regia clar-obscura a mesajelor si actelor verbale, a reprezentarilor si comportamentelor. Asa cum se spunea odinioara: constiinta oamenilor si viata lor colectiva. Ideal ar fi sa ajungi sa gindesti neginditul gindirii, actiunea sa. Interferente, comutari, reglari. Mediologia are ca scop, de-a lungul unei logistici a operatiunilor gindirii, clarificarea acestei probleme obsedante, insolubile si decisive, cunoscuta drept "putere a cuvintelor", "eficacitate simbolica" sau drept "rol al ideilor in istorie", dupa cum vrea fiecare scriitor, etnolog sau moralist.

Regis Debray