In Sex si caracter, Otto Weininger sustine ca toti oamenii sunt un amestec de substanta masculina si feminina, incearcand sa isi sprijine argumentul pe baze stiintifice. Latura masculina este activa, productiva, constienta si morala/logica, in timp ce cea feminina este pasiva, neproductiva, inconstienta si amorala/alogica. Weininger afirma ca emanciparea ar trebui sa fie rezervata "femeii masculine" - de exemplu, lesbienelor - si ca viata feminina se consuma in jurul functiei sexuale: atat prin act, ca prostituata, cat si prin produs, ca mama. Femeia este, in opinia sa, un "mijlocitor". Dimpotriva, datoria barbatului sau a laturii masculine a personalitatii este cea a stradaniei de a deveni geniu si de a depasi sexualitatea in folosul iubirii abstracte de Dumnezeu, pe care o regaseste in sine. O parte importanta a cartii este dedicata naturii geniului. Weininger sustine ca nu exista persoane care sa fie genii, spre exemplu, in matematica sau muzica, ci ca geniul este universal, cuprinzator. In opinia sa, acest tip de geniu exista in toti oamenii, intr-o masura sau alta. Weininger s-a impuscat in casa sa din Viena, acolo unde murise Beethoven - cel pe care il considerase unul dintre cele mai mari genii ale tuturor timpurilor. Acest gest l-a transformat intr-o celebritate, a inspirat mai multe gesturi suicidare si i-a transformat cartea intr-un success. Volum a primit la acel moment elogiile lui August Strindberg, care scria ca "a rezolvat, probabil, cea mai grea din toate problemele", "problema feminina".
|
)
