|
|
|
Din cuprins:
◊ Unitate si dedublare a constiintei. Doua tipuri de sinteza.
◊ Personalitate, reflexivitate, educatie.
◊ Mai mult decat perceptie. Premisele autentice ale schimbarii.
◊ Norma morala ca parte a unui sistem de exigente situationale.
◊ Constiinta de sine si pattern cognitiv. Rasfrangerea formelor teoretice in viata launtrica.
◊ Interioritate si angajament comunitar. Constiinta reflexiva in mediu de alteritate.
|
Lucrarea isi propune, prin inventarierea rolurilor multiple pe care le poate juca reflexivitatea in existenta spirituala omeneasca, restituirea demnitatii filosofice de prim rang conceptului de constiinta de sine. Posibilele diseminari ale acestui concept stau marturie pentru o profunda implicare psihospirituala a fiintei noastre constiente in propriul for subiectiv. Placa turnanta a evolutiei individuale o constituie elaborarea lucida si asumata a unei filosofii autobiografice si, de aceea, fiecare popas tematic al acestei carti poate fi deopotriva pilduitor in ordine personala si edificator in registru teoretic. Daca un curent major precum fenomenologia a marginalizat oarecum insemnatatea constiintei reflexve, acest volum isi propune, chemand in ajutor traditia metafizica, filosofia actuala a personalismului, etica sau chiar o stiinta precum psihologia, sa retrezeasca interesul pentru aceasta tema filosofica straveche si sa sugereze noi directii fertile de dezbatere. Ca atare, s-a urmarit pe de o parte reconectarea la rezervorul tematic al vechilor viziuni si, pe de alta parte, conturarea unei conceptii originale care sa completeze mesajul lasat mostenire de multiplele contributii decantate de-a lungul timpului.
Totusi, fara a ignora edificiul conceptual cladit in jurul structurilor fundamentale ale Daseinului, filosofia contemporana a tentat recuperarea si revalorizarea sensului clasic al constiintei prin restituirea teritoriului ei legitim, adica prin delimitare riguroasa de instantierile spontaneitatii constiente si prin indicarea dimensiunii ei sociale. Astfel, in descendenta lui William James, filosoful american George Herbert Mead sublinia: cu ajutorul reflexivitatii aceasta intoarcere a experientei individului asupra sa insasi intregul proces social este preluat in experienta indivizilor angajati in el; cu ajutorul ei, cea care face posibila pentru individ preluarea atitudinii celuilalt fata de sine, individul este capabil in mod constient sa se adapteze la acest proces si sa modifice rezultanta acestui proces in orice act social dat, pe baza adaptarii sale la el. Deci, reflexivitatea este, in interiorul procesului social, conditia esentiala a dezvoltarii mintii
|
|
|
|
)
