Cartea aceasta a fost in gindurile mele ani de zile. Poate ca, fara sa-mi dau seama, a inceput sa prinda forma inca de pe vremea cind predam la facultate un curs numit . Mai tirziu, am abordat acelasi curs in cadrul seminariilor tinute cu un grup de doctoranzi. As vrea sa pot spune ca am visat titlul, dar n-a fost asa. Un curs cu acelasi nume fusese predat la Yale chiar inainte de venirea mea. i raposatul profesor Louis Hartz predase un curs cu un titlu similar la Harvard. Poate ca B.F. Skinner s-a gindit tocmai la cursul lui Hartz cind l-a facut pe Frazier, supremul protector in republica sa nedemocrata, Walden Doi, sa remarce: zise Frazier. (Skinner 1948, 263)Oricum ar fi, in aproape tot ce am scris in ultimii zece ani am incercat cu premeditare sa gasesc solutii la problemele pe care intentionam sa le discut in aceasta carte. Drept urmare, ori de cite ori am simtit ca un pasaj dintr-un articol sau altul publicat anterior exprima aproape in totalitate ceea ce vroiam sa spun aici, l-am folosit fara rusine, desi rareori fara a-l revizui cit de cit. Cu doar foarte putine exceptii, nu mi-am citat propriile publicatii, alegind varianta includerii in anexa a scrierilor mele anterioare din care am preluat si adaptat anumite pasaje pentru cartea de fata.Recunostinta mea este enorma si o datorez atitor persoane incit, din lipsa de spatiu, nu pot mentiona decit doar citeva nume. Este mai mult decit evident ca cel mai mult ma simt indatorat extraordinarilor ginditori de la Socrate incoace care s-au angajat in nemuritoare dezbateri despre democratie. Fara ei aceasta carte nu ar exista si nici n-ar putea sa existe.La scurt timp dupa primele mele intilniri cu Socrate si succesorii sai, am inceput sa ma indatorez pe termen lung discipolilor mei, de la studentii din anul intii pina la cei de la studiile post-universitare, de la boboci la doctoranzi. Ei sint cei care m-au stimulat sa abordez dintr-un unghi nou vechile probleme, m-au obligat sa-mi aprofundez si sa-mi clarific ideile, mi-au oferit, nu de putine ori, solutii neasteptate. Asa cum am mai spus, prelegerile si seminariile au fost primele care mi-au oferit cadrul propice sistematizarii argumentelor prezentate in aceasta carte.Le sint profund recunoscator si colegilor care au citit si comentat o parte sau alta din manuscris. Desi mentionarea lor aici este departe de a exprima intreaga mea gratitudine pentru tot ce au facut pentru mine, simpla insiruire de nume ar dubla dimensiunile si asa respectabile ale acestei carti. Prin urmare, multumirile mele se indreapta spre Bruce Ackerman, David Braybrooke, David Cameron, James Fishkin, Jeffrey Isaac, Joseph LaPalombara, Charles E. Lindblom, David Lumsdaine, Jane Mansbridge, Barry Nalebuff, J. Roland Pennock, Susan Rose Ackerman, James Scott, Rogers Smith, Steven Smith, Alan Ware si Robert Waste.Desi ii absolv de orice responsabilitate pentru calitatea produsului final, onestitatea ma indeamna sa subliniez ca toate comentariile si reactiile lor critice m-au facut nu numai sa operez schimbari semnificative, si chiar sa scriu o carte mai buna. n plus, rezultatele muncii de cercetare intreprinse de Michael Coppedge si Wolfgang Reinecke au contribuit din plin la elaborarea capitolelor 16 si 17. n sfirsit, ma simt extrem de indatorat lui Marian Ash de la Yale University Press pentru excelenta sa redactare.
|
)
