Cind influenta revista franceza Le Debat publica, in numarul sau din decembrie 1992, o sinteza de texte apartinind celor mai importanti filosofi aflati in jurul virstei de patruzeci de ani si avind deja, in spatele lor, o opera consistenta (si, in egala masura, consecventa) se petrecea nu numai un moment de evaluare a unei activitati incepute cu 12 ani in urma (anul 1980 a marcat, emblematic, aparitia primului numar al revistei precum si inceputul afirmarii gindirii liberale, de esenta , pe scena publica franceza), ci marca o schimbare de paradigma, o rasturnare majora a valorilor si a discursului care domina mediile intelectuale franceze. Era momentul cind generatia tinerilor filosofi liberali crease, prin seriozitatea si impactul discursului lor terenul necesar afirmarii politice a dreptei franceze care va cistiga, in anii urmatori, majoritatea parlamentara, precum si presedintia Republicii.
1. De fapt, ceea ce nu spune explicit editorialul este ca miza intregului demers o constituia pozitia dominanta pe scena publica franceza a unui alt tip de discurs decit cel care a constituit, decenii la rind, suportul ideologic al actiunii politice de stinga - cu inevitabilele sale extreme: de la maoismul tembel al sfirsitului anilor saizeci, la etatismul interesat2 al primului septenat mitterandian, trecind prin fundamentalismul islamist iranian care tulburase mintile structuralistilor la finele anilor saptezeci -, discurs socializant care, o data cu si-a pierdut, pas cu pas, prestigiul. Noua generatie al carei chip il punea in lumina numarul special din Le Debat cuprindea un grup de tineri autori care, in ciuda diferentelor de formatie si de cimp de interes, s-au regasit pe doua axe fundamentale: scoaterea gindirii filosofice din amorteala propriei sale istorii prin regindirea ei in termenii filosofiei politice si, in al doilea rind, reformularea gindirii filosofice prin filtrul gindirii analitice, in contrast cu viziunea mai curind sau cu limbajul gol, hiperspecializat, dominante in filosofia structuralista sau post-structuralista franceza. Protagonistii acestui (pentru a folosi formula consacrata de Sorin Alexandrescu) pe care vechiul nucleu care crease gruparea Le Debat (Pierre Nora - director, Krzyszstof Pomian - consilier si Marcel Gauchet) il puneau acum in lumina erau: Francois Azouvi, Monique Canto-Sperber, Barbara Cassin, Jean-Francois Courtine, Marc de Launay, Vincent Descombes, Roger-Pol Droit, Luc Ferry, Henri Hude, Andre Laks, Pierre Manent, Jean-Luc Marion, Philippe Raynaud si last but not least... Alain Renaut.
Deceniul al noualea a insemnat, neindoielnic, perioada de maturizare si de afirmare a filosofilor amintiti mai sus, marea lor majoritate devenind in aceasta perioada titulari de catedre universitare, cercetatori si directori de studii la C.N.R.S. (Centrul national de studii stiintifice - practic cea mai importanta unitate de cercetare din Franta). De asemenea, pas cu pas, au infiintat sau au preluat conducerea principalelor reviste sau colectii care editau filosofie ale marilor edituri. Astfel, in 1992, F. Azouvi era director de studii la C.N.R.S., redactor sef al celebrei Revue de la Metaphysique et de Morale si consilier editorial la editura Calman-Levy; M. Canto-Sperber, cercetatoare la C.N.R.S., conduce prestigioasa colectie de la P.U.F. (Presses Universitaires de France); B. Cassin, cercetatoare la C.N.R.S., coordoneaza colectia de la Seuil; J.-F. Courtine, profesor la universitatea Paris X- Nanterre, dirijeaza colectiile si ale editurii Vrin; M. de Launay, cercetator la C.N.R.S., conduce colectia a editurii Gallimard; V. Descombes este director de studii la faimoasa ; H. Hude coordoneaza colectiile si de la Editions Universitaires; A. Laks, profesor la universitatile Lille si Princeton (S.U.A.) conduce colectia de la Presses Universitaires de Lille; P. Manent este conferentiar la College de France; J.-L. Marion, profesor la universitatea Paris X - Nanterre, conduce colectia la P.U.F.; P. Raynaud, profesor la universitatea Lille II va coordona monumentalul de la P.U.F.; in fine, Alain Renaut impreuna cu Luc Ferry, la acea data colegi la universitatea din Caen, vor infiinta si conduce colectia a editurii Grasset, ducind mai departe spiritul seminarului cu acelasi nume pe care l-au condus, incepind din 1974, la celebra Ecole Normale Superieure din rue dUlm si mai apoi in amfiteatrul al Sorbonei.
|
)
