Ma voi limita la a face doar citeva mentiuni in legatura cu titlul acestei carti (in varianta originala, Pragmatist Aesthetics. Living Beauty, Rethinking Art). Prezenta editie a cartii reproduce o versiune restrinsa a cartii: s-au omis patru capitole de teorie din prima parte – dedicata esteticii traditionale, respectiv pragmatiste. Faptul ca aceasta versiune coincide cu cea din traducerea in limba franceza a lucrarii motiveaza optiunea noastra pentru aceeasi varianta de titlu – in franceza, L’ Art à l’état vif (Paris, Editions de Minuit, 1992). Autorul insusi confirma faptul ca miezul si miza cartii se afla in partea a doua – aplicativa, menita sa exemplifice ideea de arta in stare vie.
In ceea ce priveste lucrarile la care autorul face referire si care au fost deja traduse in limba romana, am facut trimitere la traducerile respective. Acolo unde am omis acest lucru, faptul este motivat fie de lipsa de acces la traducerea romaneasca, fie de „rezistenta” citatului la orice incercare de localizare.
Datorez multumiri si recunostinta autorului, pentru increderea si sprijinul pe care mi le-a acordat, oferindu-mi toata libertatea de expresie (necesara pentru a face textul tradus nu doar inteligibil, ci si atragator) si, de asemenea, pentru tot ajutorul sau, pe care l-am solicitat in legatura cu o serie de termeni argotici sau de jargon.
Multumesc, de asemenea, Editurii Institutul European, care s-a aratat interesata de proiectul acestei traduceri si a facut posibila realizarea lui.
Atit autorului, cit si cititorului acestei carti, adresez scuzele mele pentru orice infidelitate – inerenta unei forme de mediere precum traducerea. Spusa lui Derrida este, in acest caz, mai valabila decit oricind: On demande toujours pardon quand on écrit.
CEEA CE TREBUIE SA STIE CITITORII ROMANI ESTE CA PREZENTA EDITIE CONSTITUIE O VERSIUNE REDUSA CONSIDERABIL FATA DE PRIMELE DOUA EDITII IN LIMBA ENGLEZA. CA SI IN CAZUL VERSIUNILOR FRANCEZA, GERMANA, JAPONEZA, FINLANDEZA SI PORTUGHEZA, AM SACRIFICAT CITEVA DINTRE CAPITOLELE TEHNICE (STRICT FILOSOFICE) ALE CARTII, CARE TRATAU NATURA INTERPRETARII, PROBLEMA UNITATII ORGANICE SI RELATIA PRAGMATISMULUI CU FILOSOFIA ANALITICA. DESI DIFICIL, AM CONSIDERAT CA ACEST SACRIFICIU MERITA FACUT, INTRUCIT SE INLATURA ASTFEL MARE PARTE DIN MATERIALUL FILOSOFIC DE SPECIALITATE, CARTEA DEVENIND ACCESIBILA UNEI SFERE MAI LARGI DE CITITORI – INTERESATI DE CRITICA ARTEI SAU A CULTURII, NU SI DE ABORDAREA TEHNICA A UNOR TEME INRUDITE DIN FILOSOFIA LIMBAJULUI SI HERMENEUTICA, ORI DE CONFLICTELE RECENTE DIN CADRUL FILOSOFIEI ANGLO-AMERICANE A ARTEI.
|
)
