Cultura a insotit si a servit procesul de constituire a statului national, de inzestrare a societatii cu institutiile moderne, corespunzatoare sl, in final, prin intermediul culturii si Ideologiei, in general, a fost desavirsita pregatirea teoretica si practica a generatiilor care au infaptuit Unirea, au creat Romania moderna si europeana si independenta. Iar in perioada care a urmat revolutiei, atit de bogata pe planul transformarilor economice si sociale, al realizarilor politice nationale, continua firesc directiile spre care se angajase ideologia. Sl - ca atare - . Analiza Istorica ingaduie, din nou, constatarea masurii in care ideologia, in formele sale diverse de manifestare, fara sa fie un simplu reflex al bazei, a depaslt-o sl a actionat cu forta independenta de impuls social, economic si politic national. St, mai mult, intre antl 1848-1878 - arata istoricii nostri - . Cultura, Ideologia, in general, a reprezentat un sector mult mai dinamic fata de celelalte laturi ale vietii economice sl sociale, si - ceea ce ne preocupa aici - prin dezvoltarea acesteia, Romania se va situa, nu peste multa vreme, la un nivel european*. In aceeasi ordine de idei, unitatea noastra nationala isi are temeliile cimentate puternic nu numai prin Jertfele de singe ale luptatorilor cu arma. ci sl prin sacrificiul de creier st de suflet pe care l-au adus - cum scria un istoric al nostru - luptatorii cu condeiul, toti cei ce din adincul veacului al XV-le a sl pina in zilele noastre, au contribuit la imbogatirea sl infrumusetarea scrisului romanesc, la progresul Umbli sl la triumful literaturii nationale. Caci - arata acelasi Istoric - . Pentru ca unitatea nationala sa se poata infaptui aevea, dupa razboaiele glorioase, atit de bogate in peripetii dramatice sl dupa caderea tragica a lui Mihal Viteazul, a trebuit sa urmeze indelungul razboi al condeielor, al muncitorilor cu tiparul, al cronicarilor si preotilor carturari al poetilor si predicatorilor, cari timp de peste 300 de ani au framintat necontenit sufletul neamului, l-au trezit, l-au lamurit prin scrisul lor, l-au inaltat st l-au intarit prin descoperirea amintirilor unui trecut de glorie, accentuind cu neintrerupta staruinta ca Moldovenii si Muntenii sl Ardelenii, fiind de aceeasi origine, formeaza un singur neam".7 Si, in acest sens, ideea de a avea o patrie unica, de a fi un neam intregit era izvorul tariei, vitejiei sl descatusarii energiilor poporului nostru, in pragul marii Uniri. Ideea nationala (o stare de constiinta a vietii colective, care poate face si desface vtett individuale si colective fara numar", cum spunea V. Parvan) devine astfel platforma constiintei nationale care da sens si tel activitatii istorice a unui popor, asigura ratiunea luptei sale. Astfel, in cursul veacului al XlX-lea, care a inchegat in ideea unitatii etnice, culturale, politice a tuturor romanilor rostul insusi al existentei nationale, s-au desfasurat toate fazele acestui proces istoric, de la visul intillor nostri carturari, la formularea definitiva a drepturilor noastre, la litera solemna a actelor diplomatice. Firul acestei idei a trecut astfel de la generatie la generatie, de la intemeietorii Romaniei moderne la noi care. Cum spunea un istoric al vremii, am aflat in ea Imperativul categoric al unei datorii.
|
)
