Introducere in sociologia religiilor

Din cuprins:
- Orasul, principele si Dumnezeu;
- Administratia productiei agricole;
- Autoadministratia, dreptul si capitalismul;
- Categoria sociala a literatilor;
- Filosofia de viata a confucianismului;
- Ortodoxia si heterodoxia (taoismul).

Achizitiile din domeniul stiintelor sociale sint extrem de contradictorii in evaluarea lumii contemporane din perspectiva rationalitatii societatii moderne. In capitolul Die Paradoxie der Rationalisierung. Zum Verh�ltnis von und bei Max Weber, Wolfgang Schluchter face apel la doua exemple pentru a arata dificultatile pe care le intimpina interpretarea rationalitatii societatii. Un prim exemplu vizeaza conceptia lui Talcott Parsons potrivit careia sistemul constitutiv al societatilor moderne este cel mai rational atins vreodata in dezvoltarea istorica, iar capacitatea sa adaptativa decurge din multidimensionalitatea sa . In opozitie cu aceasta teza, Herbert Marcuse considera societatea industriala avansata drept cea mai irationala dintre toate societatile cunoscute in istorie prin capacitatea sa neatinsa pina acum de nici o alta societate de a manipula indivizii, prin caracterul sau uni-dimensional ce permite anularea unei schimbarii progresive: In virtutea modului in care si-a organizat baza sa tehnologica, societatea industriala contemporana tinde sa devina totalitara. Totalitara nu este numai o coordonare politica terorista a societatii, dar si o coordonare economico-tehnica non-terorista care opereaza prin manipularea nevoilor pe baza intereselor ascunse. Astfel ea impiedica aparitia unei opozitii eficiente. Nu numai o forma specifica de guvernare sau de conducere partidista poate fi totalitara, dar si un sistem specific de productie si distribuire care poate fi compatibil cu partidelor, cu presa libera sau cu puterile contracarante din sistemul separatiei . Intr-un asemenea contrast este greu de gasit o pozitie de mijloc. Daca cineva doreste sa ajunga intr-o situatie de a media asemenea viziuni contradictorii, o poate face recurgind la ajutorul lui Weber. Aceasta posibilitate este valabila pentru ca s-a spus ca The System of Modern Societies este scrisa in spiritul lui Weber, iar pe de alta parte Marcuse a folosit critica sa asupra lui Weber pentru a realiza diagnoza societatii post-industriale. Parsons vrea sa depaseasca pozitia lui Weber asupra rationalismului lumii, iar Marcuse doreste reintoarcerea la pozitii mai vechi decit cele ale lui Weber. Este greu de ignorat sau de evitat contributia ginditorului german la interpretarea procesului de rationalizare, fapt motivat printre altii si de Siegfried Landshut ca fiind o problematica articulata a realitatii insasi . Weber realizeaza o evaluare a situatiei noastre pe baza analizelor sale socio-economice, politice, socio-culturale asupra capitalismului si a rationalismului occidental. Contributia lui Weber este o teorie a dezvrajirii lumii (Entzauberung der Welt), o diagnoza a rationalizarii sferei sale valorice. Entzauberung a patruns demult in vocabularul stiintelor sociale. El desemneaza procesul prin care, lumea de altadata, dominata de mituri, zei si sacru, devine o lume a reglementarilor si a faptelor demonstrabile. Irationalitatea lumii care se afla la originea afirmarii religiilor dispare in fata stiintei si tehnicii. Rezultatul acestei evolutii este lumea in care rationalizarea este baza alienarii omului prin limitarea posibilitatilor sale de alegere.