Din cuprins:
- Telegrafia fara fir si radiotelefonia
- Radioul anilor '30
- Radioul dupa cel de-al doilea razboi mondial
- Inceputurile televiziunii
- Progresele si diversificarea televiziunii
- Radioul in epoca televiziunii

si sint doar doua din sloganele radioului sau televiziunii din anii 2000.Statisticile indica faptul ca un absolvent de liceu a petrecut mai mult timp in fata micului ecran decit in clasa (anii ’90) – (D. Graber, Mass Media and American Politics), iar radioul devenise fundal pentru desfasurarea celor mai multe activitati in cele mai diverse locatii: domiciliu, internet cafe-uri, restaurante, institutii publice etc. De asemenea, aceeasi sursa precizeaza ca aproape 99% din familiile americane detineau aparate radio – o medie de 5,6 aparate/locuinta. Intr-o locuinta din Statele Unite ale Americii, televizorul functioneaza, in medie, 7 ore/zi.Datele mentionate anterior referitoare la consumul mediatic si la formatele programelor audio-vizuale sint doar citeva dintre cele care justifica valoarea publicarii volumului de fata:. Justificarea sta in marele interes aratat fata de istoria unei institutii care, aparute in anii ’20, continua sa progreseze si sa se dezvolte si astazi (radioul) sau istoria unei institutii care de la sfirsitul anilor ’40 nu inceteaza sa-si mareasca publicul (televiziunea). ªi mai este justificata chiar si in acest deceniu al .Asadar, de ce este nevoie de publicarea, respectiv de citirea istoriei radioului sau a televiziunii? Cu siguranta si pentru a raspunde unor intrebari legate de aparitia televiziunii color, de realizarea primei transmisiuni in direct, sau de evolutia radioului in asa-numita . Volumul autorilor francezi Pierre Albert, Andre-Jean Tudesq, in traducerea lui Bogdan Geangalau, propus de Institutul European Iasi ofera mai mult decit atit.Cei doi autori precizeaza in mod explicit limitele lucrarii. Datorate exclusiv inregistrarilor anumitor emisiuni din programele posturilor de radio sau TV inventariate, dimensiunile materialelor sint stabilite intocmai de arhivele avute la dispozitie. Ambitia declarata a celor doi autori este incitarea publicului – ascultatori sau telespectatori – spre o reflectie asupra unuia dintre cele mai complexe fenomene din timpurile noastre.Lucrarea propune o inventariere a factorilor care au provocat evolutia radioului si a televiziunii, printre care progresele stiintifice urmate de aplicatiile tehnice permise, aspectele economice ale productiei de aparatura, piata concurentiala, contextul presei intr-un anumit moment istoric etc. Autorii prezinta, evolutiv, relatia institutiilor media studiate si factorul politic si social. Marile ale radioului sau ale televiziunii sint urmarite in paralel cu marile momente politice ale secolului trecut: perioada interbelica, cel de-al doilea razboi mondial si altele, cuprinzind o analiza comparativa a contextului radio-televiziunii in Europa, in state precum Franta, Germania, Italia sau statele nordice, si in Statele Unite ale Americii.Textul devine mai accesibil tocmai datorita acestei structurari pe dimensiunea geografica sau temporala.Istoria radio-televiziunii propusa de autorii francezi Pierre Albert si Andre-Jean Tudesq se inscrie in categoria lucrarilor care prezinta evolutiei pe care le prezinta aceste mijloace de comunicare. Din cauza variantelor primare ale inregistrarii materialelor audio sau video, a fost practic imposibila completarea eseului cu o analiza cantitativa si calitativa a continutului programelor, care ar fi conferit rigoarea exemplelor. Argumentarea este sustinuta prin Statistici, date furnizate de diferite organisme acreditate etc.Abordarea celor doua mijloace de comunicare in masa (radioul si televiziunea) respecta ordinea cronologica a aparitiei acestora.Astfel, in tratarea istoriei presei audio-vizuale, autorii includ, intr-o prima parte a lucrarii, informatii referitoare la fondarea primelor statii emitatoare de radio sau a unor companii precum British Broadcasting Company (BBC). Sint, ulterior, adaugate date exacte despre experientele probatoare pentru realizarea schimburilor de semnale hertziene pe distante mari, efectuate de tinarul student italian Gugliemo Marconi. In acelasi sens, se fac completari cu privire la prima transmisiune sportiva inclusa in grila de programe a unui post de radio din Statele Unite sau referiri precise asupra primelor contracte de publicitate din anii 1920, precum si asupra situatiei radioului in zonele coloniale etc., perioada 1930 – 1960, inseamna in primul rind inceputurile profesionalizarii radioului, cind treptat este inlocuit amatorismul: textele prezentate la radio nu mai sint redactate de ziaristi din presa scrisa ca in trecut si inceteaza sa mai fie citite de fosti actori, pentru ca sint create meserii specifice jurnalismului radiofonic. Momentului de glorie a radioului ii sint asociate genuri precum teatrul radiofonic sau foiletoanele radiofonice, al caror efect asupra ascultatorilor poate fi surprinzator. Cel mai convingator exemplu de acest fel este , care in 1938 a cauzat o panica totala in orasul New York, ascultatorii emisiunii imaginindu-si ca invazia martienilor, conform descrierii prezentate la radio, era reala.Inceputurile televiziunii sint prezentate pe aceleasi paliere: SUA si Europa, continuindu-se cu prezentarea , de dupa 1960.Dincolo de prezentarile care includ specificul presei audio sau al celei vizuale, lucrarea raspunde si la intrebarile frecvente vizavi de interferentele celor doua institutii media. Cititorul descopera cum a evoluat sau involuat radioul intr-o : scaderea audientei intr-o prima etapa, dar, ulterior, dezvoltarea rapida a televiziunii a fost inteleasa ca o continua provocare care a obligat radioul sa opereze diverse modificari in grila de program, in playlist-uri, in forma de prezentare, in reorientarea catre alte segmente de public sau in concentrarea pe anumite calupuri orare, altele decit cele in care posturile de televiziune inregistrau o audienta maxima.Titlul propus, Istoria radio-televiziunii, este mai mult decit necesar citorva categorii largi de public. Structura materialului si a informatiilor cuprinse in capitolele volumului indica si evidenta utilitate a textului in cadrul cursurilor de profil incluse in planurile de invatamint ale facultatilor din România. Pina in acest moment, studentii aveau la dispozitie volume in limba româna care ilustrau aspecte particulare ale jurnalismului audio-vizual din România sau din alte state: managementul institutiei radio sau TV, tehnici specifice audio-vizualului etc. Acum, prin aparitia volumului de fata, lista este completata de o lucrare care cuprinde in mare parte toate aceste aspecte, combinind partile descriptive, de istorie a institutiilor analizate, cu date concrete din diferite statistici recente sau de la inceputul secolului trecut.

Lucrarea propune o investigare a factorilor care au provocat evolutia radioului si a televiziunii, printre care progresele stiintifice urmate de aplicatiile tehnice permise, aspectele economice ale productiei de aparatura, piata concurentiala, contextul presei intr-un anumit moment istoric etc. Autorii prezinta, evolutiv, relatia institutiilor media studiate si factorul politic si social. Marile "ere" ale radioului sau ale televiziunii sint urmarite in paralel cu marile momente politice ale secolului trecut: perioada interbelica, cel de-al doilea razboi mondial si altele, cuprinzind o analiza comparativa a contextului radioteleviziunii in Europa, in state precum Franta, Germania, Italia sau statele nordice, si in Statele Unite ale Americii.