Concretul vietii socioumane cotidiene are importanta. Noi distingem universalul si particularul, cuvintele pe care le folosim pentru a denumi elementele vietii socioumane pot avea sens universal (cu exceptia numelor), dar in societatea oamenilor nu intilnim , ci componente particulare pe care le putem cerceta pentru a incerca sa desprindem unele regularitati, generalitati. In societate nu vedem , , etc.; acestea sint cuvinte (concepte, ) care surprind si denumesc eterogenitatea componentelor socioumanului, ajutindu-ne sa ne intelegem unii cu altii.
Cine sintem noi oamenii? Ce putem cunoaste? Ce facem? Ce am putea face? Ce ne asteapta? - au devenit treptat intrebari preocupante pentru filosofi. Sociologii nu pot neglija scrierile de filosofie sociala ale unor autori precum: Cellarius, Vico, Turgot, Voltaire, Rousseau, Condorcet, Lessing, Herder, Schloser, Kant, Fichte, Hegel s.a.
Timp indelungat a dominat ideea ca omul si societatea au fost mai intii . Treptat, prin eforturile oamenilor intru cunoastere, in variante foarte numeroase, realitatea socioumana a fost re-constituita, contribuindu-se astfel la variatele moduri de constructie istorica si cotidiana a ei. Cei care s-au aplecat spre cunoasterea socialului au furnizat idei, ipoteze, intrebari de plecare ce au servit ca suporturi si instrumente de cunoastere si de actiune.
Este necesar sa explicam natura si sa intelegem omul care traieste in mediul natural si social, avea sa spuna Dilthey. Socialul este finit si infinit, este compus din elemente simple si din componente complexe. Aici exista determinare cauzala, constringeri, dar oamenii pot fi liberi. Multe procese sociale au loc cu necesitate, dar ele sint constructe istorice si cotidiene ale oamenilor. Asemenea caracteristici ale socioumanului au devenit atunci cind s-a postulat separarea lor, desi in lumea socialului fiinteaza laolalta. In societatilor oamenilor faptele nu sint ci, mai curind, se aseamana cu aceia care inoata in oceanul imens si adesea inaccesibil - spunea E. H. Carr. Ceea ce noi, depinde de zona in care pescuim, de uneltele pe care le folosim, de conditiile in care pescuim, de felul de peste pe care vrem sa-l prindem etc. In general, (sur)prindem faptele sociale pe care vrem sa le surprindem, cunoasterea fiind procesul continuu de interactiune intre subiectii cunoscatori si , proces in care mai sint implicate obiectul cunoasterii, tehnicile si procedeele de cunoastere folosite etc.
|
)
