Din necesitati didactice s-au ncercat mai multe clasificari pe etape a operei lui Barbu, formata din placheta Dupa melci 1921 şi volumul Joc secund, 1930 (alcatuit, dupa o riguroasa selectie, din ciclurile Joc secund , Uvedenrode, Jsarffc), completate de poeziile aparute n periodice şi de articolele teoretice. Textele privitoare la acel Joc luminos" n care geometria sentlneşte cu poezia au mai mult o valoare documentara - chiar daca legatura ntre matematica-poezie este foarte strnsa n conceptia lui Barbu, ca şi n cea a lui Valery, care afirma ca: Orice dispozitiv poetic se sprijina pe un fapt de matematica nvaluit"
Clasificarea pe care o propune P. Aderca operei barbiene (pe patru momente: parnasian, antonpannesc, expresionist şi saradist") a fost metodic negata de autor n interviul amintit. Ordonarea devenita clasica, mentionata şi n manualele şcolare, este cea a lui Tudor Vianu, care distinge trei mari cicluri: parnasian, baladic şi oriental, ermetic (acesta din urma divizat n Mitul oglinzii, Spiritualism, Treptele viziunii Joc, Limba); ea poate fi acceptata ca cea mai putin imperfecta", nsa impune, de asemeni, operei barbiene o schematizare pe care aceasta o refuza.
Parnasiene au fost considerate mai ales poeziile de nceput, din perioada cautarilor literare. E Lovinescu le caracteriza inspirat: Versuri de forma parnasiana, de factura larga, cu strofe ca arcuri
|
)
