Legat de perspectivele pe care Colocviul le ofera cercetatorilor noştri, ar merita sa amintim un rezultat indirect al acestuia. In timpul lucrarilor s-a lansat opinia (din partea unui mare specialist), ca la Suceava s-a constituit un nou centru al semioticii româneşti. Oricîta curtoazie şi binevoitoare complezenta ar fi in aceasta afirmatie, ea are un miez considerabil de adevar. Un argument ar fi ca, în patru ani, la facultatea noastra au fost elaborate patru teze de doctorat în acest do¬meniu. Dar confirmarea cea mai edificatoare este ca, date fiind aceste preocupari şi specializari, începînd din anul universitar 1994—1995, am înfiintat un centru propriu de ştiinte ale limba¬jului şi comunicare, unitate aflata, în acest moment, în stadiul de cristalizare.
In sfîrşit, pentru mine, ca organizator, aceasta editie a fost poate mai mult decât orice, o şcoala a colaborarii. Amintesc doar doua pe care le consider majore şi onorante. Am primit sprijinul generos al Fundatiei Soros; cunoscute fiind probitatea şi competenta cu care ea îşi distribuie fondurile, sprijinul primit nu are numai valoare financiara, ci este şi un gir dat potentialului nostru ştiintific şi organizatoric. Mai mentionez ca ne-a facut cinstea de a fi coorganizator al Colocviului, alaturi de Universitatea careia apartinem, Institutul European pentru Cooperare Cultural-Ştiintifica al carui sediu se afla la Iaşi ; ne scuteşte de orice comentariu prezenta lui în viata culturala ştiintifica şi editoriala româneasca din ultimii am.
Speram ca volumul Limbaje si comunicare II probeaza valoarea ştiintifica a Colocviului, unic în tara la aceasta data, sub aspect tematic. Cum tot atît de mult speram ca urmatoarea editie — cea din 1995 — sa-i fie superioara.
|