Limitele libertatii

Ce sint alegerile publice? Daca alegerea este actul prin care se opereaza selectia intre mai multe alternative, prin cuvintul public se face o evidenta referinta la comunitate, la ceea ce este de interes general. Dar comunitatea nu poate alege. Alegerile sint facute de indivizi si pot fi private sau publice. O alegere este privata atunci cind se raporteaza la problemele vietii individuale si nu afecteaza prin consecintele ei pe ceilalti, dar devine publica cind sint selectate alternative care afecteaza nu doar pe cel ce face alegerea, ci si pe ceilalti. Astfel de alegeri devin obiecte de cercetare in teoria alegerilor publice. Alegerile publice vizeaza modul in care sint alocate anumite bunuri considerate necesare. Anumite bunuri sint dificil de clasat si de analizat. Bunurile publice sint bunuri furnizate de colectivitati publice (de exemplu de administratie sau de comunitatile locale). Producerea bunurilor publice urmareste o logica particulara in care nu primeaza ideea profitului. Accesul la unele bunuri publice este gratuit (educatie, justitie), finantarea lor asigurindu-se prin impozite. Iar politica de impozitare este, sau ar trebui sa fie obiect de dezbatere publica. Stiinta economica traditionala studia alegerile, insa erau vizate doar alegerile private ale indivizilor in cadrul proceselor economiei de piata; stiinta politica traditionala rareori analiza comportamentul alegerilor individuale. Combinatia dintre alegeri si public pune teoria alegerilor publice la intersectia acestor doua discipline: institutiile sint studiate din perspective stiintei politice, iar metoda este preluata din teoria economica. Alegerile publice presupun ca actorii ce intervin in cimpul politic efectueaza acele alegeri ce li se par mai eficace pentru a-si atinge scopurile. Se formeaza astfel o piata politica. Postulind similitudinea intre spatiul politic si cel economic, teoria pietei politice presupune ca raporturile dintre guvernanti si guvernati se realizeaza dupa modelul cerere-oferta. Oferta este produsa de guvernanti asimilati intreprinderilor ce urmaresc sa maximizeze capacitatea de raspuns la cererile formulate de guvernati, considerati ca un fel de consumatori clienti. Pe piata electorala, expresia cea mai clara a pietei politice (inteleasa insa de unii si ca ansamblu al proceselor de interactiune ce leaga guvernantii de guvernati), sint puse in relatie ofertele programatice ale partidelor politice cu cererile exprimate in voturi. Prin contributiile sale la teoria alegerilor publice, James M. Buchanan a schimbat gindirea conventionala despre rolul guvernului in viata indivizilor. Prin lucrarile sale, intre care Calculul consensului si Limitele libertatii , el a impus idei pe baza carora, astazi, guvernele de pretutindeni (evident, sint vizate doar guvernele democratice) incearca sa-si redefineasca raporturile cu cetatenii