Intentia carti este, prin urmare, de a intelege cum anume se determina si cum este perceputa alteritatea in genere- a semenului, a istoriei sau a altului absolut, divin. 0 data cu aceasta, urmeaza a fi vazut cum se descopera omului orizontul ei existential si in ce fel negativitatca existentei ii este dintotdeauna constitutiva.
Pentru inceput, demersul csic unul fenomenologic. Va tinde atunci sa regaseasca propriul sau diferenta negativitatii in chiar situatiile mai aparte ce ne masoara timpul dat. Situatii precum caderea in timp si irumptia lumii pe dos, prezenta liberului arbitru si, nu mai putin, a raului, vina si pacatul, valorizarea diferita a suferintei si recunoasterea transcendentei in chiar faptul finitudinii noastre, sentimentul indepartarii lui Dumnezeu si perceptia intens traita a dcmonici, astfel de situatii sint urmarite initial in fenomenologia lor concreta. Ele sint descrise asa cum pot fi intilnite in anumite spatii spirituale. Se cauta apoi acea intelegere a lor pe care o face posibila tocmai hermeneutica formelor simbolice sau cca a datului existential (a temporali tatii, a faptului ce poate sa apara ca ultim pentru om, a raportarii noastre la transcendenta). O astfel de hermeneutica detine deja repere semnificative in gindirea veacului XX, ncuitind incercari de seama in orizontul stiintelor spiritului (Wilhclm Dilthcy) sau al filosofici existentei (Karl Jaspers), in meditatia ce cauta sa depaseasca metafizica traditionala (Ludwig Witttgenstein si Martin I leidcggcr, Nicolai Berdi- acv, Gabriel Marcel sau Nac Ionescu), ca si in reflectia asupra unor mari traditii spirituale (Rudolf Otto, Mircea EJiade, Rcna Gu6non sau Georges Dumezil).
In cele din urma, se Inccarca indreptarea gindirii catre un alt prag al ci, acolo unde devine posibila explici tarea metafizica a situatiilor amintite. Cum acestea configureaza un gen de spatiu destinai propriu omului, pasul metafizic ne apare, deocamdata, intru totul firesc. Acesta insa trebuie sa lase pe mai departe gindirii intreaga libertate de a intirzia in termenii metafizicii sau de a sc intoarce intr-un limbaj cu totul diferit. In acest sens, citeva diviziuni ale scrierii sc vor opri mai mult asupra modului in care survine ceea ce poarta insemnele transcendentei, asupra posibilitatii noastre de a o recunoaste si a perceptiei care-i este proprie intr-un anumit timp
|
)
