Problema unei cercetari de tip etnografic se complica pe masura ce īncepem sa ne punem īntrebari de tipul: exista obiectivitate? Cum, cīnd si cu ce mijloace surprindem un fenomen?
De vreme ce observatorul se afla īntr-o situatie data, iar noi vorbim de interactiune si de limitele instrumentelor de observare de care dispunem, nu putem invoca existenta unei obiectivitati absolute. Constient de toate acestea, M. Mauss pune pe tapet un īntreg arsenal conceptual si metodologic, extrem de util celui carc nazuieste sa īntreprinda un demers etnografic. Chiar daca nu se poate practica īntru totul ceea ce Bernard Noel numea «un ateism al privirii», urmīnd sfaturile, indicatiile si retetele furnizate de M. Mauss, putem totusi elimina multe greseli si neīntelegeri. īn acest sens, Merleau-Ponty scria despre vazatorul vizibil (voyant - visible). Mai clar, nu exista etnografie fara īncredere si Jara schimb, iar acesta presupune un itinerar īn cursul caruia partenerii prezenti ajung sa se convinga reciproc sa nu lase sa se piarda formele de gīndire si activitate unice .
Evidentiind importanta muncii de etnograf, autorul acestui manual de etnologie ofera un plan complet de studiu al unei societati. Aceasta cuprinde trei paliere mari de lucru: I) morfologia sociala; 2) psihologia sociala si 3) fenomenele generale.
Fiecare dintre acestea surprinde aspecte distincte (de la tehnica, economie, stiinta pīna la limbaj si religie). Ele vor fi tratate cu o minutiozitate exemplara īn sectiuni diferite ale cartii. Beneficiind de exemple din marile anchete etnografice (Malinowski, Fr. Boas, R. Hertz etc.), acest manual īsi dezvaluie, pe linga calitatile didactice, si pe cele enciclopedice.
Etnografia este, asadar, descrierea amanuntita a ceea ce vedem si auzim. Ea este o descriere arbitrara si nu una pura, cum s-ar dori. De ce? Pentru ca este tacuta de cineva īn raport cu ceva, pentru ca nu putem avea pretentia unei totale distantari" fata de fenomenul cercetat.
Considerata de multi ca fiind insuficienta, descrierea etnografica se dovedeste si acum a fi o treapta realmente necesara īn domeniul cunoastem. In raport cu ea, etnologia ocupa un loc mai bine situat pentru ca īncearca, pe līnga descriere, sa descopere si mecanismele logice ale culturii sau societatii studiate. Un punct de vedere mai abstract īl ofera īnsa antropologia, care trece deja la studiul comparativ al societatilor omenesti. Cert este totusi ca, fara un material etnografic bine si onest obtinut, nu ne putem lansa īn interpretari si abstractizari rafinate.
Descrierea etnografica - si o data cu ea universul sensibilului si vizibilului - ar constitui, doar o etapa care ne īngaduie sa avansam catre un metalimbaj: acela al conceptului - care nu se vede al structurii, al esentei, pe scurt, al formelor care nu exista īn realitatea empirica"
Fenomene precum vestimentatia, artele, moneda, casatoria, proprietatea, magia, reprezentarile religioase etc., toate tratate īn acest manual de etnografie, continua sa suscite si astazi un viu interes. A le cunoaste, asa cum le-a structurat M. Mauss la īnceputul secolului trecut, constituie pentru noi un dublu cīstig.
Pe de o parte, putem dispune de un aparat metodologic si conceptual complet pentru un nou demers pe o tema data (de exemplu, casatoria azi). Pe de alta parte, textul lui Mauss ne ofera un bogat material informativ care poate conduce la noi reevaluari si interpretari ale unor fenomene cunoscute azi, pre-cum: organizarea politica si sociala, dreptul contractual, jocurile, artele etc.
Pentru a argumenta actualitatea acestui īndreptar etnografic", vom īncerca sa dezvoltam īn cele ce urmeaza o tema mult solicitata de autorul francez: tehnicile corpului.
|
)
