In aprilie 1998, din cele peste trei miliarde de dolari investiti dupa 1990 de agentii economici internationali in Romania, mai mult de 53,3% au fost atrasi de Bucuresti. Cum se poate explica faptul ca un oras ce nu concentreaza decit ceva mai mult de 10% din populatia tarii a reusit sa absoarba mai mult de jumatate din volumul acestor investitii? Pozitia geografica a capitalei romanesti, departata de axele majore europene de transport, si excentrica in cadrul teritoriului national, nu pare sa fie o explicatie multumitoare, dupa cum nici cadrul natural - cu relieful sau plat de cimpie, cu Dimbovita fara prea mult gust amenajata si cu o clima caracterizata de oscilatii exasperante de temperatura - nu pare sa aduca vreun argument in acest sens... Sa fie oare statutul sau de capitala a Romaniei avantajul hotaritor in polarizarea capitalului international care se indreapta spre tara noastra? O multitudine de exemple internationale, intre care vom enumera Berna, Canberra, Washington D.C., Ottawa si, pina nu demult, Bonn (care a lasat in prezent locul Berlinului), demonstreaza ca statutul de capitala a unui stat nu este de ajuns pentru un oras pentru ca el sa fie automat polul principal al teritoriului national, si nici macar principalul releu de legatura al statului respectiv cu restul planetei. Este de ajuns sa amintim principalele orase ale capitalelor de mai sus, respectiv Geneva (sau Zurich), Sydney, New York, Montral si Frankfurt-am-Main: rezonanta acestor nume o eclipseaza fara tagada pe cea a capitalelor amintite mai sus. S-ar putea reprosa acestor exemple ca ele se refera doar la capitale ale unor state federale, insa cupluri precum Roma - Milano, Ankara - Istanbul, Islamabad - Karachi, Tel Aviv - Ierusalim, Amsterdam - Rotterdam vin sa confirme inca o data ca statutul de capitala nu este intotdeauna sinonim cu cel de pol principal al arhitecturii urbane a unui stat oarecare. Si atunci, de ce Bucurestiul se afla pe primul loc in topul preferintelor investitorilor?
Cititorii acestei carti vor putea gasi fara doar si poate explicatiile necesare. Din pacate, aflarea acestor explicatii este destul de dificila, chiar la zece ani de la sfarimarea blocajului informational in care a evoluat Romania vreme de aproape jumatate de secol. Aceasta, deoarece discursul stiintific al acestei carti, desi cursiv, clar si conceput pentru un public foarte larg, este greu accesibil in toata profunzimea din cauza faptului ca el nu este decit virful unui iceberg, fiecare fraza ascunzind teorii intregi sau cel putin teme si asociatii de idei foarte raspindite si cunoscute in Occident, insa indepartate inca de universul nostru cotidian. Cu toate acestea, odata aceste teorii clarificate - fie si in linii mari - cititorul poate sa beneficieze de o prezentare sintetica, accesibila si in ritm alert a unei probleme cruciale a civilizatiei umane contemporane: metropolizarea marilor orase ale planetei. In cele ce urmeaza vom incerca sa oferim, cit mai simplu posibil, contextul stiintific in care a fost realizata aceasta carte, propunind atentiei cititorului un cadru si o cheie de lectura a textului tradus prin grija Editurii Institutul European. Multe dintre notiunile si conceptele care ni se par noi pentru peisajul stiintific romanesc au fost explicate in text, prin intermediul notelor de la sfirsit.
|
)
