Marile notiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul

Din cuprins:
- Omul si societatea;
- Citeva teorii ale socialului;
- O stiinta a politicului;
- Statul organic;
- Putere si dominatie.

- Notiunile pe care le vom aborda se gasesc la granita dintre stiintele sociale si filosofia politica. Metafizica este in cautarea adevarului si vizeaza fiinta. Filosofia morala incearca sa descopere o norma universala - daca aceasta exista - care sa permita o examinare a notiunilor de bine si de rau. Obiectul filosofiei politice (capitolul 6) este mai greu de delimitat. Acesta are de-a face cu stiintele sociale, cu istoria, morala sau dreptul, dar nu se reduce la aceste discipline. - Stiintele naturii ajung la un consens relativ care permite validarea rezultatelor. Regulile morale, oricare ar fi justificarea lor, se prezinta si ele cu destula usurinta sub forma unor reguli comune. Filosofia politica se confrunta, dimpotriva, cu pluralitatea ireductibila a parerilor, care pare sa sfideze orice incercare de a gasi niste legi generale si niste teorii care sa poata servi drept puncte de referinta. Filosofiile politice sint in acelasi timp mize ale ciocnirilor sociale, fiind folosite ca sisteme de legitimare sau ca arma critica, fapt care ascunde adesea adevaratul lor sens (capitolul 10). - Nu putem intelege viata politica fara o teorie globala a societatii (capitolele 2-5). Cu toate acestea, modele teoretice asemanatoare conduc la concluzii practice opuse si invers, modele teoretice opuse duc la concluzii practice asemanatoare. - Studiul acesta este construit in jurul citorva mari notiuni examinate de fiecare epoca: individul si cetatea, libertatea si statul, libertatea si egalitatea. Dar nu este nevoie sa reluam ideea conform careia istoria reprezinta realizarea unui plan al naturii (capitolul 1) pentru a vedea cum au evoluat aceste notiuni de-a lungul istoriei omenirii. Anticii isi pun problema cetatii (capitolul 3), modernii pe cea a statului (capitolele 7-9); poate ca problema puterii si a dominatiei ii preocupa mai mult pe contemporanii nostri (capitolul 11). Astfel, ordinea problemelor urmeaza adesea ordinea istorica. Insa cea care va constitui firul conducator al studiului nostru este problema libertatii si a conditiilor care fac posibila democratia.