Dupa ce, mai ales in Filosofia formelor simbolice, a reinnoit fundamental viziunea asupra mitului ca forma a culturii, el reia aici problema naturii si functiei mitului, considerind ca inainte de a putea explica cum functioneaza mitul trebuie sa stim ce este el. Aceasta cautare ii prilejuieste o evaluare a rezultatelor dobindite de diferitele scoli de interpretare a miturilor , marcata de constatarea unei tendinte reductioniste care conduce la un repetabil dogmatism. El reconfirma aici teza sa despre mit ca „forma simbolica”, subliniind ca, la fel cu orice alta forma simbolica, mitul se poate aplica oricarui obiect. De aceea, pentru analiza stiintifica, ceea ce are importanta nu este atit substanta mitului cit, mai ales, functia sa in viata sociala si culturala a omenirii. Aceasta subliniere il va conduce pe Cassirer pe calea intelegerii innoitoare a rolului mitului politic modern si a impletirii sale cu ideologia in orientarea actiunii social-politice. El mai subliniaza ca rolul social activ al mitului se leaga si de o alta caracteristica esentiala, si anume faptul ca mitul nu este doar produsul unui proces intelectual, ci si expresia simbolica a celor mai profunde emotii umane privitoare la viata comunitatilor, la experienta sociala a umanitatii. Mitul statului se defineste astfel ca o „emotie transformata in imagini”, „o obiectivare a vietii sociale a omului, nu a experientei individuale”, fara sa insemne insa o simpla exteriorizare, ci o „condensare”, o consolidare. Datorita acestei particularitati, mitul se caracterizeaza printr-o mare putere de influentare. Si cum politica (in principal puterea), la fel cu religia, se straduieste „sa-i faca pe oameni sa creada” pentru a-i putea supune si conduce, ideologiile politice sint profund penetrate de mituri. In aceasta perspectiva, a procesului istoric de mitizare si demilizare, isi concepe Cassirer analiza si prin aceasta prisma apreciaza el, in final, rolul filosofului. Ne-o arata chiar titlul celei de-a doua parti „Lupta contra mitului politic in istoria gindirii politice” in care gasim o istorie selectiva a infruntarii dintre tendintele mitologizante si cele de afirmare a unei gindiri critice, rationale, despre politica si stat.
|
)
