Faptul ca unica scriitoare neo-zeelandeza de tajie internationala, Katherine Mansfield - pe numele adevarat Kathleen Mansfield Beauchamp (1888-1923) - a fost, mai cu seama, autoare de proza scurta, devenind prin acest gen o exponenta de seama a literaturii secolului al XX-lea, este in sine o dovada a adevarului exprimat de C.K.Stead. In cea de a doua serie de Povestiri neozeelandeze (1966) din colectia Clasicii literaturii universale** (prirna serie fusese editata in 1954 de romancierul D.M.Davin), dupa care in Noua Zeelanda, proza scurta a ocupat intotdeauna un loc special: preocuparea pentru genul scurt nu a fost niciodata o activitate secundara a vreunui romancier sau o promisiune de roman, ci o specie literara cu drepturi depline". Intr-adevar, literatura neo-zeelandeza se remarcase si pina la autoarea Preludiului tot in acest gen. in acest sens, merita amintiti Henry Lawson (1867-i922), cu ale sale Povestiri in proza si versuri (1894) si cu Joe Wilson si camarazii lui. Ernest O'Ferrall, Gavin Casey, Peter Cowan s. a
Evident, talentul cehovian de necontestat al neo-zeelandezei Katherine Mansfield este evidentiat mai ales de povestirile ce se inspira din viata locurilor natale, cum ar fi La golf (At the Bay), Garden Party, Preludiu (The Prelude) etc.. toate un fel de recherche du temps perdu intr-o lume indepartata. Fara a inceta sa apartina tarii unde s-a nascut, Katherine Mansfield este unul din putinii scriitori de limba engleza din Commonwealth care si-a platit, cu virf si indesat, datoria fata de literatura metropolei.
De obicei, pina de curind, autobiografiile atrageau atentia cititorilor dupa ce autorii atingeau faima cu opera lor. In zilele noastre se pare ca directia este inversa. Cititorii par ca vor sa cunoasca mai intii omul si apoi opera. Dovada imensul succes al jurnalelor, memoriilor si al biografiilor. In cazul scriitoarei neozeelandeze, acceptarea in canonul marilor scriitori nu a depins de cunoasterea jurnalului ei. Povestea scurtei ei vieti, ca si in cazul Virginiei Woolf si a lui Franz Kafka, a transformat-o intr-un personaj fabulos, un fel de mit modern, reprezentind exemplar veacul in care a trait. Jurnalul ne-o releva cind schimbatoare, cind doritoare de siguranta si stabilitate, cind adorabila, nelinistita si aparent fragila.
|
)
