Tatal meu, Rene GIRAUDOUX ,, n afara de mine mai avea si un alt copil, iar acesta era Europa. Altadata fusese fratele mai mare, dupa razboi devenise mezinul. n loc sa-mi vorbeasca despre ea ca de o sora mai n vrsta si cu mai multa experienta, aproape distrusa, i pronunta numele cu multa tandrete, dar cu si mai multa neliniste, ca pe al unui copil pe punctul de a se casatori si fata de care opinia mea de tnar de-abia format nu i se parea deloc lipsita de valoare. Tatal meu, lasndu-1 de o parte pe Wilson, era singurul plenipotentiar dintre cei ce participasera la Versailles care ar fi recreat Europa cu generozitate si, n orice caz, singurul care ar fi stiut s-o faca n mod compe-tent. Nu credea n tratate, n calitatile si n forta lor. Nepot al acelui personaj care a reusit procesul de sinteza n chimie, considera ca este posibil, mai ales la o temperatura nalta, sa se creeze noile state. Westfalia1 daduse nastere Elvetiei, Vena2, Belgiei, state care datorau chiar artificiului politic ce le prile- juise nasterea, un spirit firesc de neutralitate si pace. Versailles avea datoria sacra de a aduce el nsusi la lumina natiunile aflate acum n pntecul Europei si care se dezvoltau, deocamdata fara folos nauntrul ei. Tatal meu 1-a ajutat pe Wilson sa duca la bun sfrsit aceasta sarcina si, mai mult dect att, a nsufletit Europa Centrala. Aceste tinere natiuni n loc sa se nchege acum au nceput sa se miste catre nord sau sud, catre est saU vest; fiind pregatite toate pentru un nou start.
|
)
